Legile justiţiei au fost traduse şi urmează să fie trimise ambasadelor

Cele trei legi ale justiţiei adoptate de Parlament - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii - au fost traduse în limba engleză şi ar urma să fie trimise ambasadelor, dar şi Comisiei Europene.

Textul acestora, dar şi o prezentare a modificărilor, semnată de Florin Iordache, au fost postate pe site-ul Camerei Deputaţilor. În preambul, Iordache susţine că "forma finală a modificărilor la legile justiţiei, care a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, reprezintă în proporţie covârşitoare propuneri de modificare ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale asociaţiilor profesionale".

În prezentare se precizează că cele trei legi, adoptate în 2004, au fost modificate masiv prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, iar legea respectivă a fost adoptată fără nicio dezbatere publică sau parlamentară, prin angajarea răspunderii Guvernului.

Modificările pe care Guvernul din 2005 dorea să le aducă Legilor 303/2004 şi 317/2004 au fost avizate negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii şi, cu toate acestea, Guvernul şi le-a asumat şi le-a susţinut în Parlament. După ce proiectul a fost adoptat de Parlament şi înainte de a fi promulgat de Preşedinte, proiectul a fost atacat la Curtea Constituţională atât de către opoziţie, cât şi de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei de la acea vreme, care a reclamat încălcarea independenţei justiţiei prin modificările aduse. Sesizările au fost parţial admise, legea fiind reîntoarsă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constitutionale, se menţionează în prezentarea celor trei legi, arată Iordache în prezentare.

"După Legea 247/2005, celor trei legi ale justiţiei li s-au adus modificări minore prin câteva ordonanţe de urgenţă. Singurele modificări importante de după 2005 la aceste legi au privit reglementarea răspunderii disciplinarea şi Inspecţia Judiciară, acestea fiind adoptate prin Legea 24/2012. Şi această lege a fost supusă verificării Curţii Constituţională înainte de promulgare, la sesizarea preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie. Cele trei legi şi-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realităţi şi nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute în vedere în 2004, la data adoptării lor. Astfel, spre exemplu, în tranziţia de la comunism la democraţie un rol important l-a avut reforma în justiţie", mai spune Florin Iordache.

El mai susţine în preambul, document postat pe site-ul Camerei atât în limba română, cât şi engleză, că legile justiţiei în vigoare au permis o interferenţă prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcţiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv.

"Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci şi în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor faţă de procurori şi invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii soluţionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010-2015, instanţele româneşti au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporţie covârşitoare, şase curţi de apel admiţându-le în proporţie de 100%. O altă problemă a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare. În ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce priveşte condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenţie şi, în ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Acest fapt a relevat neajunsurile legislaţiei actuale", mai susţine deputatul Florin Iordache.