SUPLIMENT DIKE "Simplificarea cerinţelor legislative şi chiar dereglementarea în anumite domenii ar fi binevenite"

Reporter: Cu ce provocări v-aţi confruntat în activitatea dumneavostră din ultimul an?

Anca Danilescu: Cu caracter general, cu siguranţă contextul geo-politic local şi internaţional, cu suita sa inevitabilă de incertitudini şi prefigurate modificări sistemice fundamentale. Cu caracter particular, cel puţin în ceea ce priveşte practica noastră de M&A (mergers and acquisitions), principala mea specializare profesională, aş menţiona, doar cu titlu de exemplu, impactul semnificativ asupra structurii şi calendarului tranzacţiilor avut de modificările legislative (şi de interpretările în practică) privind examinarea investiţiilor străine directe în România. Extinderea explicită a cerinţelor de autorizare la investitorii din Uniunea Europeană (inclusiv la cei români) şi lipsa de claritate privind domeniile de activitate vizate de aceste cerinţe au creat adesea dificultăţi în structurarea proiectelor şi au afectat vizibilitatea asupra momentului finalizării tranzacţiilor.

Alexandru Iorgulescu: În ariile de practică pe care le coordonez (insolvenţă şi litigii bancare), anul 2024 a stat sub semnul specializării şi al diversificării tipului de asistenţă acordat. Am pus accentul pe dezvoltarea unor servicii adiacente reprezentării clasice în proceduri de insolvenţa în care deja excelăm, preluând mandate în care am acordat consultanţă privind strategia în eventualitatea deschiderii procedurii dar si asistenţă unor clienţi care si-au manifestat intenţia să cumpere bunuri vândute în procedură sau chiar părţile sociale sau acţiunile la societăţi aflate în insolvenţă. O efervescenţă importantă a adus sfârşitul de an întrucât a trebui să ne adaptăm rapid pentru a gestiona un volum mai mare de dosare datorită unor insolvenţe cu impact cum este cea a grupului Nordis unde asistam peste 40 de clienţi afectaţi. O provocare în domeniul bancar a reprezentat-o asistarea unui număr de cinci bănci în acţiuni demarate împotriva unor masuri luate de ANPC în legătură cu modalitatea de rambursare a creditelor, toate soluţiile obţinute până în prezent fiind favorabile.

Reporter: Care credeţi că vor fi provocările acestui an?

Anca Danilescu: Pe plan local, alegerile din luna mai şi rearanjările politice care vor interveni în funcţie de rezultatul acestora.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu?

Anca Danilescu: Simplificarea cerinţelor legislative şi chiar dereglementarea în anumite domenii (cum este cel al energiei) ar fi binevenite. Şi, pentru că tot am menţionat anterior cerinţele privind examinarea investiţiilor străine directe, adoptarea unor instrucţiuni mai detaliate de aplicare a reglementărilor în materie şi definirea clară, cu caracter exhaustiv, a domeniilor de activitate în care autorizarea prealabilă a CEISD se impune, ar fi un răspuns potrivit la solicitările investitorilor de a dispune de mijloace corecte şi sigure de evaluare a cerinţelor legislative.

Alexandru Iorgulescu: Cu toate că nivelul de intermediere rămâne redus, iar pieţele de capital din România sunt printre cele mai puţin dezvoltate din Europa, sectorul financiar bancar este unul în general supra reglementat, iar noi legi cu impact în domeniu continuă să apară. Semnalez spre exemplu intrare în vigoare în luna noiembrie 2024 a Legii nr. 243/2024 privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe. În privinţa legii insolvenţei nu au existat modificări notabile în 2024, ultima modificare importantă fiind cea din anul 2022 ca urmare a implementării Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă. Pot spune că legea a atins o anumită maturitate în practică împlinind 10 ani de aplicare. O nouă directivă în materie a fost propusa de Comisia Europeană la sfârşitul anului 2022 cu scopul de armonizarea a legislaţiilor privind insolvenţa în statele membre ale Uniunii Europene, introducând, printre altele, procedura de pre-pack ca instrument standardizat la nivel european. Această propunere urmăreşte să reducă discrepanţele dintre legislaţiile naţionale şi să sporească eficienţa procedurilor de insolvenţă. Deşi avem legea 85/2024 cu toate acestea au existat modificări normative cu impact asupra insolvenţei ca fenomen - ex. Majorarea plafonului garanţiilor de stat, instituirea unor facilitaţi fiscale prin OUG 107/2024.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru activitatea avocaţială?

Alexandru Iorgulescu: Un program ce trebuie continuat este cel de digitalizare a justiţiei, întrucât eficientizează activitatea avocaţilor. Recent am luat cunoştinţă de o iniţiativă a unei instanţe de a permite participarea la şedinţa de judecată prin aplicaţia skype, măsura pe care o încurajez şi mi-aş dori-o extinsă. Este necesară clarificarea regimului fiscal al avocaţilor prin stabilirea unor norme clare care să faciliteze conformarea cu precădere în ceea ce priveşte deductibilitatea anumitor cheltuieli în activitatea avocaţială. În fine, în calitate de avocat resimt presiunea generată de stabilirea unor plafoane mari pentru contribuţia CASS ce a impactat veniturile din profesie. Consider ca respectiva contribuţie trebuie adaptată calităţii serviciilor medicale din ţara noastră.

Reporter: Ce proiecte aveţi în acest an?

Alexandru Iorgulescu: Cu toate că ne aflăm la începutul anului, echipa de insolvenţă şi litigii bancare pe care o coordonez a preluat un mandat important cu componentă transfrontalieră ce vizează recuperarea unor prejudicii de la o firmă din domeniul IT/C. În acelaşi timp, am început să acordăm asistenţă şi reprezentare într-un mandat câştigat anul trecut prin care preluăm spre gestionare un întreg portofoliu de proceduri de insolvenţă al unei bănci. Un alt mandat important vizează asistarea unui antreprenor în legătură cu achiziţionarea unei clădiri de birouri de la o societate aflată în insolvenţă, tranzacţie de aproximativ 10.000.000 euro preconizată a se realiza până la mijlocul anului.

Reporter: Care sunt tendinţele din piaţă - din ce zonă vin cele mai multe cereri?

Anca Danilescu: Este clar pentru toată lumea că asistăm la o rearanjare sistemică, atât pe plan local, cât şi la nivel global. În acest context, a exprima certitudini cu privire la trenduri poate părea o abordare hazardată. Cu toate acestea, cu instrumentele de analiză disponibile în acest moment, aş fi tentată să spun că un anumit grad de dereglementare în ce priveşte energia (inclusiv cea din surse convenţionale) şi un proces de reindustrializare sunt probabile. Proiectele greenfield şi mai ales cele brownfield (de exemplu în industria extractivă, industria siderurgică şi cea a construcţiilor de nave) pot înregistra o accelerare, respectiv o renaştere subită. De altfel, pe plan local, a fost exprimat la nivel de discurs public oficial interesul pentru reechilibrarea politicii energetice a României şi reconsiderarea surselor convenţionale de energie. Cred că, în ciuda (sau, mai bine zis, din cauza) preconizatei contracţii economice globale, determinate, printre altele, de războaie tarifare şi crize economice, în aceste domenii se vor înregistra avansuri.

Alexandru Iorgulescu: 2024 a fost un an în care numărul insolvenţelor a crescut, fapt ce s-a simţit şi în activitatea noastră. Pe fondul instabilităţii generate de războiul din Ucraina, a creşterii preţului la utilităţi, dar şi a măsurilor fiscale adoptate pe sfârşit de an prin OUG 156/2025 (ordonanţa trenuleţ) este de aşteptat ca trendul să se menţină. În 2024 am primit mandate atât din partea creditorilor, a debitorilor dar şi a investitorilor ce activează în construcţii, imobiliare, industrie, transporturi şi servicii, fără ca vreun domeniu să fie unul fanion. În acelaşi timp industria bancară continuă să fie un furnizor neobosit de dosare cu probleme provocatoare.

Reporter: Cum vedeţi sectorul pe care activaţi, peste zece ani?

Anca Danilescu: Cred că acesta va fi fundamental modificat. Zece ani reprezintă o perioadă suficient de lungă pentru a asista la o rearanjare majoră, cu impact asupra tuturor pieţelor, inclusiv a celei de M&A. Mă aştept ca inteligenţa artificială şi fenomenul de desofisticare a lumii, care se face deja simţit, să aibă un impact major inclusiv asupra structurii tranzacţionale.

Reporter: Vă mulţumim!

Citeşte SUPLIMENT DIKE Justiţia, tradiţii înrădăcinate şi realitatea digitală