English
Reporter: Domnule preşedinte, a devenit deja o tradiţie parteneriatul dintre notarii publici, reprezentaţi de UNNPR, şi ziarul BURSA, parteneriat în cadrul căruia am dezbătut pe teme de actualitate din sectorul în care activaţi. Privind retrospectiv, care consideraţi că au fost principalele provocări cu care s-a confruntat profesia?
Dumitru Viorel Mănescu: Anul trecut a fost rodnic, din punctul nostru de vedere. Provocările din anii anteriori au rodit realizările profesiei din 2024, ceea ce mă face să apreciez această perioadă ca fiind una de creştere, de evoluţie, de atingere a unor obiective importante nu doar pentru notarii publici, ci şi pentru întreaga societate. Mă refer aici la concretizarea unor iniţiative legislative, la maturizarea unor parteneriate absolut necesare pentru siguranţa juridică a cetăţenilor, la menţinerea fermă a angajamentului notariatului public român în direcţia digitalizării profesiei. În paralel cu planul profesional, am continuat să rămânem profund implicaţi în viaţa comunităţii, solidari la bine şi la rău cu concetăţenii noştri. Inundaţiile catastrofale din septembrie 2024, al căror bilanţ tragic a inclus şi victime omeneşti, ne-au testat încă o dată capacitatea de mobilizare şi acţiune. Reuşita campaniei umanitare pe care am organizat-o ne-a demonstrat, a câta oară, că, indiferent de greutăţi, unirea în fapte bune este o forţă imbatabilă împotriva vicisitudinilor.
Reporter: Înainte de a detalia latura umanitară, vă rugăm să ne spuneţi ce noutăţi au apărut pe partea de legislaţie care vizează profesia notarială?
Dumitru Viorel Mănescu: Voi aborda întrebarea dumneavoastră pe două direcţii de discuţie: legislaţie deja în vigoare şi iniţiative legislative care, cel mai probabil, anul acesta vor fi adoptate de forul legislativ.
Din prima categorie face parte Legea nr.301/2024 privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, care urmăreşte facilitarea unui mai bun acces la serviciile notariale. Concret, noua reglementare prevede, printre altele, extinderea competenţei notarilor publici în privinţa deschiderii procedurii notariale succesorale, din circumscripţia teritorială a judecătoriei în circumscripţia teritorială a tribunalului în raza căruia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu . Extinderea competenţei teritoriale a notarilor publici în această materie vine în întâmpinarea persoanelor interesate de soluţionarea cauzelor succesorale într-un interval de timp mai scurt şi de evitare a aglomerării birourilor notariale din localităţile cu populaţie şi potenţial economic reduse.
Din cea de a doua categorie, a iniţiativelor legislative ce urmează să se concretizeze în anul 2025, menţionez proiectul Legii activităţii notariale electronice, aflat la momentul dialogului nostru în dezbaterea Parlamentului. Mai exact, proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor. După promulgarea şi publicarea în Monitorul Oficial, Legea activităţii notariale electronice devine un reper esenţial în evoluţia profesiei notariale, dând startul celei de a doua tranziţii istorice din ultimele trei decenii de notariat public. Dacă pe 17 noiembrie 1995 avea loc trecerea oficială de la notariatul de stat la notariatul public modern, revenindu-se astfel la modelul tradiţional istoric de organizare a profesiei, în anul 2025 notariatul digital devine realitate juridică. Este un punct de inflexiune crucial în evoluţia profesiei, un nou început în continuitatea istorică a notariatului public. Colaborarea noastră cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi cei ai Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a rodit frumos, notarilor publici recunoscându-li-se importanţa şi rolul în arhitectura societăţii digitale în devenire.
Reporter: Cum se poziţionează notarii publici în această arhitectură a societăţii digitale?
Dumitru Viorel Mănescu: Imperativul prezervării capitalului de încredere care consacră notarul public ca garant al contractului social, impune analiza obiectivă a implicaţiilor adoptării noilor tehnologii din sfera digitalizării, conştientizând responsabil avantajele şi riscurile pe care acestea le incumbă. Din această perspectivă, ne poziţionăm activ, ca profesionişti, în configurarea arhitecturii dreptului digital, derivată din transferul pe suport informatic a unei componente importante a activităţilor din sfera justiţiei. Noile tehnologii, impulsul lor către simplificare şi durabilitate şi mutarea activităţilor umane curente în spaţiul digital indică noi competenţe pentru notari în sprijinul cetăţenilor, al mediului de afaceri şi a administraţiei publice. Rolul nostru tradiţional de protejare a legalităţii şi securităţii juridice nu este în contradicţie cu evoluţia tehnologică a societăţii, ci este condiţia prealabilă pentru o dezvoltare economică durabilă, echitabilă şi incluzivă.
Reporter: Ne puteţi oferi câteva informaţii în premieră din cuprinsul Legii activităţii notariale electronice, ilustrative pentru tranziţia istorică la care vă referiţi?
Dumitru Viorel Mănescu: Proiectul Legii activităţii notariale electronice reglementează regimul juridic al îndeplinirii actelor şi procedurilor notariale în formă electronică, prin intermediul platformei informatice Top-not, ale cărei operaţionalizare şi funcţionare sunt reglementate prin acelaşi act normativ. Această platformă digitală urmează să fie dezvoltată şi gestionată de către UNNPR, menirea sa fiind administrarea şi stocarea actelor notariale, precum şi a documentaţiilor care au stat la baza întocmirii acestora şi asigură securitatea, confidenţialitatea, trasabilitatea şi integritatea schimbului de date, asigurând protecţia secretului profesional şi a datelor cu caracter personal.
Totodată, platforma va îndeplini şi funcţia de suport tehnic pentru schimbul de informaţii şi date între notarii publici, pe de o parte, şi autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, pe de altă parte.
Notarii publici vor putea îndeplini actele şi procedurile notariale atât pe suport de hârtie, cât şi în formă electronică - cu toate acestea, notarii publici care optează pentru îndeplinirea în formă electronică au obligaţia să solicite Uniunii, în prealabil, autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii în această modalitate, precum şi accesul la platforma electronică Top-not. Pentru notarii publici care vor opta să îndeplinească acte şi proceduri notariale în formă electronică, Uniunea va efectua menţiunile corespunzătoare în Registrul Naţional de Evidenţă a Notarilor Publici şi va afişa, pe pagina proprie de internet, lista acestora.
Reporter: Ce acte şi proceduri notariale în formă electronică pot îndeplini notarii publici, conform acestei noi legi?
Dumitru Viorel Mănescu: În esenţă, activitatea notarială electronică va viza toate actele şi procedurile notariale compatibile şi se va desfăşura numai la sediul profesional al notarului public, dacă părţile sunt prezente fizic şi semnează actul cu semnătură electronică calificată.
Cu toate acestea, notarul public va putea îndeplini în formă electronică, fără prezenţa fizică a părţilor, anumite categorii de acte şi proceduri expres şi limitativ prevăzute de lege. Dintre acestea, menţionez consultaţiile juridice scrise cu caracter notarial; primirea şi păstrarea documentelor în formă electronică în arhiva electronică notarială; darea de dată certă înscrisurilor în formă electronică; legalizarea semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat de pe traducerile în formă electronică; transmiterea către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a actelor privind societăţile; transmiterea cererilor adresate instituţiilor şi autorităţilor publice; comunicarea cererilor şi a oricăror alte documente pentru efectuarea operaţiunilor de publicitate imobiliară.
Reporter: Digitalizarea presupune nu doar avantaje, ci şi riscuri. Cum va fi asigurată funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a acestei platforme digitale?
Dumitru Viorel Mănescu: Uniunea, administratorii serviciilor furnizate prin intermediul platformei Top-not, precum şi administratorii de securitate cibernetică ai acesteia, vor asigura jurnalizarea în timp real a evenimentelor şi accesului la datele vehiculate prin intermediul platformei, în scopul efectuării unor activităţi de audit periodice pe linia protecţiei, calităţii, securităţii şi trasabilităţii datelor, în vederea asigurării transparenţei utilizării acestora. Jurnalizarea evenimentelor şi a accesului la date va fi stocată pe o durată egală cu obligativitatea legală de păstrare a documentelor conform nomenclatorului arhivistic notarial. Platforma sau, după caz, anumite componente ale acesteia, vor fi supuse în mod obligatoriu activităţilor de audit, atât intern, cât şi extern, pe linia protecţiei, confidenţialităţii, calităţii, securităţii şi trasabilităţii. Auditul va fi finanţat prin bugetul UNNPR.
Reporter: Evenimente recente de pe piaţa imobiliară, din păcate negative, au readus în atenţia publică vulnerabilitatea promitenţilor cumpărători în raport cu dezvoltatorii. În prezent, sunt în discuţie mai multe propuneri legislative de remediere a acestei probleme. Cum apreciaţi situaţia?
Dumitru Viorel Mănescu: În contextul legislativ actual, care nu oferă un suport suficient în vederea garantării siguranţei depline a tranzacţiei, în scopul de a minimiza expunerea la risc a promitenţilor cumpărători în faza precontractuală a cumpărării de locuinţe, UNNPR a înaintat Parlamentului României o serie de propuneri legislative încă din toamna anului 2024, care privesc modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a Legii cadastrului publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi care urmăresc, în principal evitarea litigiilor cauzate de încheierea de promisiuni de vânzare succesive de către acelaşi dezvoltator imobiliar cu persoane diferite, fără ca acestea din urmă să aibă cunoştinţă despre promisiunile încheiate anterior, prin introducerea obligativităţii notării în cartea funciară a promisiunilor de vânzare care vizează bunuri viitoare, situate în construcţii în curs de edificare şi a solicitării în prealabil încheierii promisiunii a unui extras de carte funciară; crearea unui flux de lucru nou, prin deschiderea unei cărţi funciare pentru fiecare apartament înscris în autorizaţia de construcţie, fapt care va permite evidenţierea clară a tuturor apartamentelor componente ale unui proiect imobiliar, astfel încât să nu mai poată fi promise mai multor persoane, fără ca acestea din urmă să aibă cunoştinţă despre promisiunile anterior încheiate; instituirea unor norme legale care să condiţioneze vânzarea acestor tipuri de imobile de finalizarea construcţiei, constatată prin procesul - verbal de recepţie finală şi certificatul de edificare a construcţiei; şi adoptarea unor norme legislative tranzitorii implementării în practică a fluxului de lucru menţionat anterior.
Doresc să subliniez faptul că demersurile întreprinse de notarii publici în această direcţie denotă preocuparea activă pentru îmbunătăţirea cadrului legal care reglementează tranzacţiile imobiliare, cu acordarea unei atenţii speciale protejării intereselor promitenţilor cumpărători, concomitent cu asigurarea echilibrului contractual şi cu crearea premiselor menţinerii stabilităţii şi încrederii în piaţa imobiliară.
Reporter: Revenind la valenţele umanitare ale prezenţei notarilor publici în comunitate, ne puteţi detalia acest aspect?
Dumitru Viorel Mănescu: Voi reaminti, pentru cititori, contextul: inundaţiile masive din septembrie 2024, din judeţul Galaţi s-au soldat cu un bilanţ tragic. Şase oameni şi-au pierdut viaţa din cauza dezastrului, mai mult de 20.000 de localnici au fost grav afectaţi, 5.400 de case au fost dărâmate sau şubrezite de furia apelor, peste 2.200 de animale şi peste 6.200 de păsări au murit înecate. În 24 de comune din acest judeţ pagubele au fost atât de însemnate, încât doar printr-un efort comun de amploare, solidaritate şi altruism din partea întregii societăţi, existenţa localnicilor putea reintra pe făgaşul normalităţii. UNNPR, Camera Notarilor Publici Galaţi, notarii din judeţele Brăila şi Vrancea, dar şi din alte camere notariale s-au implicat, după posibilităţi, în efortul umanitar general. Au răspuns prezent la apelul nostru şi Camerele Notarilor Publici Bucureşti, Braşov, Constanţa, Ploieşti, Oradea, Cluj, a căror contribuţie financiară, cumulată cu cea a CNP Galaţi s-a ridicat peste 150.000 de lei. Casa de Pensii a Notarilor Publici şi Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale CNARNN-Infonot s-au raliat, la rândul lor, iniţiativei umanitare. Rezultatul a fost crearea unui fond de întrajutorare a birourilor notariale şi a persoanelor din localităţile afectate. Suma alocată s-a ridicat la 100 de mii de euro,
Ca strategie de răspuns la criza umanitară, ne-am axat eforturile pe două direcţii de acţiune: pe de-o parte sprijinirea birourilor notariale din localităţile grav deteriorate de ape în vederea remedierii pagubelor şi a reintrării activităţii notariale în normalitate şi, pe de altă parte, identificarea nevoilor imediate ale oamenilor din comunităţile sinistrate şi furnizarea de alimente, apă şi bunuri de strictă necesitate. Distribuirea ajutoarelor am făcut-o cu sprijinul Ligii Studenţilor, în baza unui protocol de colaborare. Tinerii studenţi s-au îngrijit ca femeile, copiii, bărbaţii şi vârstnicii aflaţi în stare de precaritate să primească donaţiile notarilor publici.
Vă mărturisesc că am fost deosebit de impresionat de armonia perfectă în care am comunicat şi colaborat nu doar cu studenţii şi autorităţile locale, ci şi cu oamenii locurilor, care, în pofida pierderilor şi a dramelor personale, au găsit tăria şi generozitatea de a întinde o mână de ajutor celor mai loviţi de soartă dintre ei. Am fost, totodată, deosebit de mândru de dedicarea şi profesionalismul colegilor notari publici din regiunea sinistrată. Într-un timp record şi cu eforturi de-a dreptul supraomeneşti, birourile notariale avariate au fost făcute funcţionale, arhivele notariale au fost adăpostite în siguranţă, iar colegii notari localnici îşi puneau problema cum pot să ajute oamenii rămaşi fără adăpost. Ba chiar la unul dintre aceste birouri notariale, încă avariat de ape, s-a şi perfectat un act de donaţie în favoarea unei persoane în extremă dificultate.
Reporter: Ce proiecte aveţi în plan anul acesta?
Dumitru Viorel Mănescu: Anul 2025 are o semnificaţie cu totul specială pentru notariatul public. Este un an aniversar şi, totodată, un an electoral. Colegii notari din toată ţara urmează să îşi aleagă reprezentanţii în structurile de conducere de la nivel local şi central.
Din perspectivă aniversară, se împlinesc treizeci de ani de la intrarea în vigoare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995, care a pus bazele practicii notariale moderne în serviciul cetăţenilor, al mediului de afaceri şi al statului, marcând trecerea de la notariatul de stat la notariatul modern. Este un moment istoric, pe care intenţionăm să îl onorăm cum se cuvine, reiterând astfel rolul şi importanţa notariatului public, responsabilitatea şi implicare socială şi economică a profesiei.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
