
Activitatea în domeniul justiţiei se află la o răscruce de drumuri - pe de o parte sunt tradiţiile bine înrădăcinate, iar pe de cealaltă parte se află necesitatea adaptării la o realitate digitală din ce în ce mai complexă. Digitalizarea, devenită un imperativ, nu mai este doar o opţiune, ci o condiţie esenţială pentru supravieţuirea pe piaţa avocaturii. Aceasta implică schimbări fundamentale în modul de lucru, obligând profesioniştii dreptului să regândească strategiile şi să adopte soluţii inovatoare, fără a compromite principiile fundamentale ale justiţiei.
Digitalizarea accelerată vine cu provocări majore, amplificate de un context economic şi legislativ instabil. Reglementările europene privind combaterea spălării banilor, de exemplu, au generat un val de nemulţumiri în rândul avocaţilor, care văd cum secretul profesional este tot mai mult ameninţat. În paralel, fenomenul avocaturii ilegale în mediul online se extinde, iar metodele tradiţionale de combatere a acestuia devin ineficiente.
Problema nu mai este doar identificarea acestor practici ilicite, ci dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru a le stopa. Reglementările pot oferi soluţii, dar aplicarea lor necesită o abordare concertată şi instrumente legislative adaptate realităţii digitale.
O altă provocare este legată de întârzierile statului în ceea ce priveşte plata onorariilor pentru avocaţii care oferă asistenţă judiciară din oficiu. Aceasta afectează nu doar veniturile avocaţilor, ci şi dreptul cetăţeanului la o justiţie echitabilă. Problemele din sistem necesită soluţii legislative clare şi un dialog constant cu autorităţile pentru protejarea intereselor profesiei.
La Congresul Avocaţilor de anul trecut s-a subliniat nevoia unei noi legi a avocaturii, care să integreze schimbările aduse de noile realităţi profesionale. Aspecte precum interprofesionalitatea, finanţarea litigiilor de către terţi şi digitalizarea justiţiei sunt teme esenţiale care trebuie abordate cu atenţie. Scopul nu este doar eficientizarea activităţii avocaţilor, ci garantarea faptului că aceste transformări vor servi interesului justiţiei şi al cetăţeanului.
Cel mai mare paradox al vremurilor noastre este că, deşi schimbările sunt rapide, reglementările trebuie să fie suficient de flexibile pentru a rezista în timp. Într-o eră în care inteligenţa artificială a devenit parte din cotidian, avocatura trebuie să găsească echilibrul perfect între inovaţie şi respectul pentru valorile fundamentale ale dreptului. Viitorul în domeniu va fi definit de capacitatea profesioniştilor de a rămâne ancoraţi în tradiţie, fără a respinge progresul, asigurând astfel că avocatura rămâne un pilon esenţial al statului de drept.
În domeniul notarial, inteligenţa artificială nu este privită ca un pericol, ci ca o oportunitate pentru eficientizarea activităţii, iar integrarea soluţiilor AI este foarte importantă. Tradiţia se păstrează, dar nu sunt respinse nici soluţiile moderne.
Opinia Cititorului