SUPLIMENT DIKE "Digitalizarea accelerată ne obligă să regândim modul în care ne desfăşurăm activitatea"

Reporter: Care au fost principalele provocări ale anului trecut?

Traian Briciu: Suntem într-o epocă în care viteza cu care se produc schimbările creşte exponenţial, aşa încât în fiecare an aduce mai multe transformări, cu mai mare amploare. Bineînţeles, digitalizarea, care a devenit inevitabilă şi imperativă pentru a supravieţui pe piaţa avocaturii este o mare provocare pentru o profesie profund tradiţionalistă, legată de repere seculare. Ca atare, digitalizarea accelerată impune o adaptare continuă şi ne obligă să regândim modul în care ne desfăşurăm activitatea, în contextul instabilităţii economice şi legislative, care aduce alte provocări.

Pe de altă parte, noile reglementări europene, în special cele referitoare la combaterea spălării banilor, au determinat schimbări semnificative, chiar revolte în rândul avocaţilor consternaţi pe bună dreptate că legislaţia europeană aduce tot mai multe breşe în secretul profesional. O altă provocare majoră este combaterea avocaturii ilegale în mediul online, pentru care avem nevoie de instrumente noi. Nu mai este suficient să-i dăm în judecată şi să le facem sesizări penale, cum am făcut până nu demult, când făceam periodic liste cu avocaţii clandestini, pe care îi întâlneam pe culoarele instanţelor sau erau reclamaţi de alţii. Acum ei acţionează în mediul online sub diverse forme. Identifici pe unul, îi faci proces, apar o sută în următoarele zile. Însă, sunt soluţii şi pentru aceştia pentru că avem reglementări europene care protejează piaţa serviciilor online de asemenea "braconieri" ai dreptului, cum le spun francezii.

În fine, lista provocărilor ar putea continua cu problema întârzierilor la plata de către stat a onorariilor avocaţilor care fac asistenţă judiciară din oficiu. Toate acestea au necesitat un dialog constant şi susţinut cu autorităţile pentru a proteja interesele avocaţilor şi ale cetăţenilor, pentru că aici este vorba despre accesul la justiţie.

Reporter: Ce noutăţi aveţi referitoare la legislaţia din domeniu? Consideraţi că este nevoie de modificări legislative în sectorul în care activaţi?

Traian Briciu: Adaptarea legislaţiei la noile realităţi a fost un subiect a fost un subiect permanent al dezbaterilor din cadrul UNBR şi, cu siguranţa, va fi şi anul acesta.

Aş menţiona aici modificarea legislaţiei privind taxele judiciare de timbru şi ajutorul public judiciar, cu un impact semnificativ privind accesul la justiţie şi dreptul la apărare, la care UNBR a avut o contribuţie majoră. Aş adăuga proiectele referitoare la dovada cunoştinţelor în drept român pentru accesul în profesiile reglementate să se facă doar prin examenul de admitere aferent fiecărei profesii, reglemetările referitoare la actele de stare civilă care se vor putea elibera avocaţilor în baza împuternicirii avocaţiale sau cele privind dreptul avocaţilor care sunt părinţi de a primi sprijin de creştere a copilului şi dacă îşi reiau activitatea în profesie.

Însă, chiar dacă în ultima vreme iniţiativele legislative cu impact asupra profesiei de avocat s-au succedat la foc continuu, rămân numeroase aspecte legislative care necesită adaptări, dacă nu chiar schimbări radicale. La ultimul Congres al Avocaţilor, din iunie 2024, majoritatea a fost de părere că este nevoie de o nouă lege a avocaturii, în care să abordeze aspectele noi, cum ar fi cele referitoare la formele de exercitare a profesiei, interprofesionalitate, finanţarea litigiilor de către terţi şi altele, la care în urmă cu câţiva ani doar nici nu ne puteam gândi. Digitalizarea justiţiei este un alt aspect care necesită atenţie, pentru a evita riscuri care ar putea compromite drepturile cetăţenilor. Este imperativ să ne asigurăm că aceste schimbări sunt în beneficiul justiţiei şi al cetăţenilor, nu doar al eficienţei administrative.

Însă, dacă schimbările sunt din ce în ce mai rapide, noi trebuie să găsim soluţii legislative stabile. Aceasta este poate cea mai mare provocare a vremurilor noastre: să concepem reglementări profesionale atât de flexibile încât să nu fie nevoie să fie modificate în ritmul schimbărilor, pentru că acest lucru este imposibil.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru activitatea avocaţială?

Traian Briciu: Înainte de toate, este crucial ca autorităţile să adopte măsuri concrete care să garanteze independenţa profesiei de avocat şi să nu pună presiuni pe avocat, pentru că le pune inclusiv pe cetăţean. În orice demers ce implică avocatul, autorităţile ar trebui să pornească o viziune corectă asupra activităţii acestuia. Trebuie să înţeleagă că avocatul apără drepturi fundamentale ale oamenilor. Cu această perspectivă, autorităţile ar trebui să asigure condiţiile pentru exercitarea profesiei de avocat similar cu a celorlalţi participanţi la actul de justiţie, în sensul respectării independenţei acestuia. Presiunile sub orice formă, fie că sunt financiare - prin mărirea taxelor şi impozitelor sau neplata la timp a oficiilor, fie că tot mai des este confundat cu clientul şi este interceptat prin ricoşeu, fie că i se încalcă drepturi, cum ar fi dreptul de a studia dosarul în timp util, nu fac decât să distrugă dreptul la apărare, care aparţine cetăţeanului. Când nu se poate apăra, omul nu este în siguranţă. Şi ţin să accentuez faptul că prin încălcarea dreptului la apărare este pusă în pericol siguranţa cetăţeanului deoarece foarte des ni se livrează falsul argument că anumite încălcări şi restrângeri de drepturi sunt tocmai pentru a fi siguranţă. Mai suntem în siguranţă când există riscul să fim puşi sub acuzare oricând, pentru orice, fără a putea avea o apărare efectivă?

Reporter: Ce proiecte aveţi în acest an în ceea ce priveşte activitatea avocaţilor din întreaga ţară?

Traian Briciu: Cum spuneam mai devreme, ne ocupăm cu adaptarea legislaţiei profesionale, continuăm digitalizarea profesiei şi îmbunătăţim accesul avocaţilor la baze de date juridice esenţiale. De asemenea, ne propunem să consolidăm programele de formare profesională continuă, inclusiv prin dezvoltarea unor cursuri specializate în domenii emergente precum dreptul tehnologiei. Un alt obiectiv major dezvoltarea proiectelor europene şi extinderea colaborării cu organizaţiile internaţionale ale avocaţilor pentru schimb de bune practici şi crearea unor oportunităţi de dezvoltare profesională pentru avocaţii români.

Reporter: Cum vă afectează recentele măsuri fiscale adoptate de Guvern?

Traian Briciu: Măsurile fiscale afectează profesiile independente, pentru că de obicei implică mai multă presiune fiscală. Rareori ne face statul vreo concesie. Totuşi situaţia putea să fie mult mai rea întrucât proiectul iniţial de modificare a codului fiscal - mă refer la reglementările care au intrat în vigoare în 2025 - prevedea că determinarea CASS în cazul contribuabililor care prestează activităţi independente se va efectua prin aplicarea cotei de 10%, neplafonată asupra venitului anual brut. Din acel moment, UNBR a dus o campanie susţinută pentru plafonarea CASS şi aplicarea la venitul net, astfel încât, în varianta finală prevăzută de Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României, cota de CASS este de 10% asupra venitului anual net, baza de calcul fiind plafonată la 60 de salarii minime pe economie.

Însă, chiar dacă unele măsuri fiscale nu vizează avocatura în mod direct, sigur că au impact asupra acesteia, fiind o profesie liberală. Schimbările frecvente în regimul fiscal creează dificultăţi în gestionarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, necesitând adaptări constante.

Reporter: Din ce zonă vin cele mai multe procese de pe rolul instanţelor?

Traian Briciu: Datele disponibile nu specifică exact din ce ramură a dreptului provin cele mai multe procese, însă ne putem face o idee văzând numărul de cauze la instanţele competente, de exemplu. Potrivit CSM, în anul 2024, instanţele judecătoreşti din România au soluţionat în total 2.165.476 de dosare în stadiu procesual fond, respectiv: judecătorii - 1.900.169 de dosare, tribunale - 242.589 de dosare, curţi de apel - 19.187 de dosare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 3.585 de dosare. Aceste date arată că majoritatea proceselor au fost de competenţa judecătoriilor, care, conform legislaţiei româneşti, soluţionează în principal cauze civile de valoare mai mică şi cauze penale de complexitate redusă.

Din diverse bilanţuri ale sistemului judiciar la nivelul anului 2024, rezultă că sunt în creştere litigiile civile şi comerciale, în special din domeniul financiar-bancar şi contencios administrativ. De asemenea, cazurile de drept penal, în special infracţiunile economice, au fost în creştere. O tendinţă interesantă este şi numărul tot mai mare de procese din sfera dreptului muncii şi a protecţiei consumatorilor.

Reporter: Ce efecte are digitalizarea asupra activităţii avocaţiale? În ce măsură sunt influenţate dosarele din instanţă de Inteligenţa Artificială?

Traian Briciu: Digitalizarea a adus beneficii incontestabile, dar şi provocări pe măsură. Inteligenţa artificială poate reprezenta un instrument valoros în exerciţiul profesiei de avocat şi în justiţie în general. Însă utilizarea sa trebuie atent reglementată pentru a preveni decizii automatizate care nu reflectă nuanţele fiecărui caz. Justiţia trebuie să rămână un proces guvernat de empatie şi discernământ uman, nu doar de algoritmi.

Adoptarea tehnologiilor avansate schimbă radical modul în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea. Interacţiunea dintre avocaţi şi clienţi trece printr-o transformare semnificativă, mutându-se treptat în spaţiul virtual prin platforme securizate de comunicare şi consultanţă online. Aceste schimbări impun o adaptare continuă a metodelor de lucru. Avocaţii trebuie să îşi dezvolte competenţele digitale pentru a putea utiliza aceste instrumente, menţinând, în acelaşi timp, standardele ridicate ale profesiei.

Deşi tehnologia facilitează accesul la resurse şi optimizează fluxurile de lucru, continui să cred că rolul avocatului nu poate fi înlocuit de algoritmi. Se spune că la facultatea de drept înveţi, de fapt, unde să cauţi răspunsurile. La fel şi cu IA, trebuie să ştii ce s-o întrebi ca să-ţi poată răspunde. Aşa cum am mai spus cu alte ocazii, secolul actual este al celor care ştiu să pună întrebări potrivite iar nu al celor care au răspunsuri.

Reporter: Cum vedeţi sectorul pe care activaţi, peste zece ani?

Traian Briciu: La ritmul în care se produc schimbările, este dificil să prevedem cum va fi avocatura şi peste un an, dacă ne gândim că acum nu mai mult de doi sau trei ani, era greu de imaginat că azi toată lumea va avea inteligenţa artificială ,,la purtător". Profesia de avocat traversează o perioadă de transformare profundă, astfel că viitorul avocaturii va fi modelat de o interacţiune complexă între tradiţie şi inovaţie.

Adaptarea la noile tehnologii este inevitabilă, însă succesul în această profesie va depinde de capacitatea avocaţilor de a îmbina eficienţa digitală cu expertiza juridică şi respectul faţă de principiile fundamentale ale dreptului. În acest context, avocatura nu îşi pierde identitatea, ci evoluează, rămânând un pilon esenţial al justiţiei şi al statului de drept.

Reporter: Care a fost cel mai greu moment din 2024?

Traian Briciu: Nu cred că mai putem vorbi de "momente" dificile întrucât avocatura, ca şi întreaga societate, traversează o perioadă de instabilitate, ca urmare a pandemiei şi a efectelor indirecte ale conflictelor internaţionale. Impactul asupra mediului de afaceri şi asupra profesiei de avocat a fost resimţit puternic, afectând şi avocaţii. Datorită interconectării, crizele globale sunt din ce în ce mai frecvente pentru că se propagă instant în toate colţurile lumii. Trebuie să ne adaptăm şi să inovăm pentru că perioadele de acalmie vor fi din ce în ce mai rare şi mai scurte.

Reporter: Care credeţi că vor fi provocările acestui an?

Traian Briciu: 2025 va aduce noi provocări: adaptarea la schimbările fiscale, digitalizarea accelerată şi păstrarea independenţei profesiei într-un context legislativ şi economic instabil. Este vital să ne consolidăm poziţia şi să ne asigurăm că avocaţii beneficiază de un cadru de lucru echitabil şi predictibil.

Reporter: Vă mulţumim!