English
Prevederile referitoare la angajarea şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi au rădăcini atât în legislaţia europeană, cât şi în cadrul mai larg al drepturilor omului şi egalităţii de şanse. Ele derivă din mai multe surse juridice şi strategii internaţionale, europene şi naţionale.
Legislaţia română cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilităţi are deja o fundaţie bine reprezentată prin Legea 448/2006, care defineşte cadrul în care societăţile cu minim 50 de angajaţi au obligaţia să angajeze un minim de 4% persoane cu dizabilităţi.
Un lucru mai puţin cunoscut este faptul că, spre exemplu, numărul de angajaţi la care se aplică procentul de 4% şi pe care îl are un contribuabil în înţelesul Legii nr. 448/2006 nu este neapărat egal cu numărul de Contracte Individuale de Muncă (CIM-uri) pe care le are încheiate societatea.
Cu titlu exemplificativ, dacă Societatea are încheiate 1000 de CIM-uri, dar într-o lună 300 de angajaţi lucrează cu timp parţial de 4 ore/zi (ocupând în sensul legii 150 norme întregi), în acest caz societatea ar avea un număr mediu de 850 de angajaţi în luna respectivă.
Ca urmare, raportat la numărul mediu de angajaţi activi indicat (i.e. 850), Societatea ar avea obligaţia de a angaja un număr de 34 de persoane cu dizabilităţi (4% x 850).
În cazul în care societatea are deja angajate persoane cu dizabilităţi însă nu atinge pragul minim (ex. 15 angajaţi), ar avea de plată la bugetul de stat o sumă lunară de 76.950 lei (19 fiind numărul de locuri de muncă neocupate x 4.050 lei care este nivelul salariului minim).
Societatea are ca alternativă posibilitatea de a achita 50% din sumă către bugetul de stat şi simultan de a achiziţiona, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii de la unităţi protejate autorizate, într-un procent de 50% din suma datorată la buget. Pe exemplul nostru, valoarea lunară a achiziţiilor ar trebui să fie de 38.475 lei.
Precizăm că trebuie acordată atenţie şi unităţilor protejate cu care se stabileşte colaborarea, întrucât, în conformitate cu prevederile aplicabile (art. 78 alin. (3) lit. b)), produsele şi/sau serviciile achiziţionate de la aceste unităţi trebuie realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în astfel de unităţi.
Deşi obligaţia principală stabilită prin Legea nr. 448/2006 este ca entităţile cu peste 50 de angajaţi să angajeze un minim de 4% persoane cu dizabilităţi şi, doar dacă nu ocupă acel număr de locuri de muncă cu persoane cu dizabilităţi, să achite obligaţiile prevăzute de Lege (i.e. un salariu minim pentru fiecare loc de muncă neocupat de o persoană cu dizabilităţi), în practică numeroase societăţi au preferat să achite sumele la bugetul de stat, fără a efectua demersuri importante pentru a identifica şi angaja persoane cu dizabilităţi.
În acest context, au fost adoptate Ordonanţa de urgenţă nr. 127/2024 (prin care se aduc completări Legii nr. 448/2006) şi Ordinul nr. 28/2025. Prin aceste acte normative, începând de la data de 01.01.2025, s-au introdus obligaţii suplimentare în sarcina societăţilor care depăşesc 50 de angajaţi, în vederea stimulării angajării efective în muncă a persoanelor cu dizabilităţi.
Astfel, în conformitate cu prevederile OUG nr. 127/2024, începând cu 1 ianuarie 2025, societăţile au, de asemenea, obligaţia de a face dovada că, printr-o cerere scrisă (care trebuie să cuprindă şi descrierea atribuţiilor pentru posturile respective, calificările necesare, precum şi norma de lucru), au solicitat sprijinul a cel puţin trei organizaţii nonguvernamentale care, potrivit statutului acestora, prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilităţi în raza teritorială a sediului lor, în vederea atingerii procentului de 4% prevăzut de lege.
De asemenea, prin acelaşi act normativ se stabileşte o obligaţie de raportare în sarcina companiilor, respectiv obligaţia de a transmite anual, până la data de 31 ianuarie pentru anul anterior, către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi ("ANPDPD") şi Agenţia Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă ("ANOFM"), o situaţie centralizată a funcţiilor ocupate de persoanele cu dizabilităţi angajate şi un inventar al competenţelor solicitate la angajare.
Persoanele cu dizabilităţi au dreptul la o viaţă demnă, la acces egal la oportunităţi şi la un cadru legislativ care să sprijine integrarea lor activă în societate. În acest sens, modificările legislative recente marchează un nou capitol în susţinerea egalităţii de şanse şi tratament
Practic, în contextul în care majoritatea angajatorilor nu făceau demersuri efective să îndeplinească obligaţia de a angaja persoane cu dizabilităţi în procent de minim 4% din angajaţi, preferând să plătească sumele stabilite de art. 78 la buget şi/sau să facă achiziţii de la unităţi protejate, au fost introduse aceste noi obligaţii.
Prin Ordinul nr. 28/2025 (intrat în vigoare la 28 ianuarie 2025), dat în aplicarea noilor obligaţii introduse în Legea nr. 448/2006 se reglementează şi se clarifică următoarele aspecte importante: este introdus modelul cererii de solicitare a sprijinului organizaţiilor nonguvernamentale, este introdus modelul situaţiei centralizate a funcţiilor ocupate de persoanele cu dizabilităţi angajate, se clarifică faptul că obligaţia care revine societăţilor este de a transmite solicitarea de sprijin la cel puţin trei organizaţii nonguvernamentale ("ONG") care prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilităţi.
Ca şi în celelalte aspecte ale problematicilor sociale, integrarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi se bazează pe date statistice concrete, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Iată mai jos câteva dintre cele mai relevante date pe subiect.
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi în Uniunea Europeană, conform Eurostat
✓ doar 51,3% dintre persoanele cu dizabilităţi din Uniunea Europeană sunt angajate, comparativ cu 75,6% dintre persoanele fără dizabilităţi;
✓ pentru femeile cu dizabilităţi, rata medie de ocupare este şi mai scăzută, situându-se la 49%;
✓ tinerii cu dizabilităţi cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani au o rată medie de ocupare de 47,4%.
Disparităţi între statele membre ale UE:
✓ rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi variază semnificativ între statele membre ale UE. De exemplu, în Irlanda şi Grecia, această rată este de 32,6%, în timp ce în Croaţia este de 37%;
✓ cele mai ridicate rate de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi se înregistrează în Danemarca (60,1%), Letonia (60,8%) şi Estonia (64,9%).
În România, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi este de 46,3%, cu un decalaj de 30,4 puncte procentuale faţă de persoanele fără dizabilităţi.
În România, statisticile recente privind persoanele cu dizabilităţi oferă o perspectivă asupra distribuţiei acestora pe sexe, grupe de vârstă, rate de angajare şi comportamentul angajatorilor în ceea ce priveşte obligaţiile legale de încadrare în muncă.
Numărul total de persoane cu dizabilităţi:
✓ "Conform datelor oficiale din 2020, în România erau înregistrate 853.465 de persoane cu dizabilităţi. (mfe.gov.ro+1anpd. gov.ro+1)
Distribuţia pe sexe:
✓ Femei: 53,25%
✓ Bărbaţi: 46,75%
Distribuţia pe grupe de vârstă:
✓ 0-17 ani: 3,76%
✓ 18-34 ani: 5,96%
✓ 35-49 ani: 14,86%
✓ 50-64 ani: 27,34%
✓ 65+ ani: 48,08%
Rata de angajare a persoanelor cu dizabilităţi în România este de aproximativ 7,3%, calculată pentru anul 2021. Date mai recente nu am identificat, dovadă a faptului că o conştientizare mai practică a gap-ului între forţa de muncă angajabilă şi cea efectiv angajată este încă departe de realitate.
Dincolo de obligaţiile legale, crearea unei societăţi incluzive ţine şi de schimbarea mentalităţilor. Incluziunea reală nu este doar o problemă juridică, ci şi una de atitudine şi responsabilitate colectivă. Fiecare angajator, fiecare instituţie şi fiecare individ are un rol esenţial în promovarea unui mediu accesibil, prietenos şi lipsit de bariere discriminatorii.
A avea un loc de muncă adaptat nevoilor fiecărui individ a putea accesa servicii publice fără obstacole sau a fi recunoscut pentru competenţele şi contribuţiile personale sunt elemente fundamentale pentru o viaţă demnă. Prin aceste schimbări legislative, statul român face un pas important spre atingerea acestui obiectiv.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului