Studiu EY: politici şi controverse fiscale - ce ar trebui să aibă în vedere companiile în acest an?

Reformele fiscale globale implementate de guvernele din întreaga lume devin tot mai interconectate şi obligă companiile să ia măsuri în regim de urgenţă, se arată în studiul global anual EY - Tax and Policy Controversy Outlook EY, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, se întrevede la orizont un sistem fiscal internaţional mai stabil, deoarece guvernele se coordonează mai mult ca în trecut? Cum va afecta Pilonul II BEPS stimulentele fiscale, chiar şi pentru societăţile care nu fac obiectul normelor sale? Cum va influenţa creşterea transparenţei dezvoltarea unor noi politici fiscale? Sunt doar câteva dintre întrebările la care experţii în taxe şi fiscalitate caută răspunsurile cele mai potrivite.

Pe măsură ce guvernele iau în considerare impozitele digitale, modificarea anumitor norme fiscale în lumina Pilonului II BEPS şi reforme fiscale mai ample pentru a-şi promova obiectivele politice şi a-şi satisface nevoile de venituri vor apărea o serie de implicaţii pe termen lung ce vor afecta mediul fiscal internaţional şi economia mondială.

Impactul Pilonului II BEPS - creşterea transparenţei şi guvernanţă fiscală

Pilonul II BEPS este menit să creeze un sistem coordonat de impozitare care să impună marilor entităţi multinaţionale (MNE) să plătească un nivel minim de impozitare (o rată efectivă de impozitare (ETR, de 15%) pentru veniturile obţinute în fiecare dintre jurisdicţiile în care îşi desfăşoară activitatea. În prezent, multe jurisdicţii au încorporat în legislaţia naţională normele din Pilonul II şi altele lucrează pentru punerea lor în aplicare.

Acest val de schimbări fiscale la nivel mondial sporeşte şi mai mult nevoia de siguranţă fiscală. Ceea ce se întâmplă astăzi este o trecere de la combaterea exclusivă a litigiilor individuale, la o abordare mai proactivă, în care riscurile sunt identificate, evaluate şi gestionate mai devreme în ciclul de viaţă al controversei, pentru a reduce apariţia şi diminuarea amplorii viitoarelor dezacorduri, relevă studiul EY.

Datele necesare pentru rapoarte pot fi utilizate de întreprinderi pentru a obţine noi informaţii despre profilul lor operaţional şi pot fi utilizate proactiv în comunicările cu părţile interesate privind rolul şi contribuţia la economiile locale.

Administraţiile fiscale, la rândul lor, îşi sporesc propria transparenţă, cu privire la priorităţile lor, iar întreprinderile pot folosi aceste informaţii pentru a fi mai proactive în a anticipa potenţialele controverse.

"Astfel, controalele simultane şi/sau multilaterale desfăşurate în mai multe jurisdicţii asupra aceluiaşi grup de companii ar trebui să ia amploare, în condiţiile în care autorităţile fiscale române nu folosesc acest instrument transpus de foarte mult timp în Codul de Procedură Fiscală, spre deosebire de celelalte administraţii fiscale din Europa. În acelaşi timp, şi metodele alternative de soluţionare a litigiilor care implică cel puţin două jurisdicţii, cum este arbitrajul fiscal, ar trebui să capete amploare. Din păcate, şi la acest capitol autorităţile fiscale române lasă de dorit, de foarte multe ori contribuabilii fiind obligaţi să acţioneze în instanţă autorităţile fiscale pentru a-şi respecta obligaţiile de participare la soluţionarea unei duble impuneri ca urmare a unei inspecţii fiscale, fie în cadrul procedurii de soluţionare amiabilă, fie în cadrul arbitrajului fiscal", explică Emanuel Băncilă, Partener, coordonator Litigii şi Inspecţii Fiscale, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii.

În perioada următoare, se aşteaptă o revenire a acordurilor de preţuri în avans, în special pentru că societăţile caută certitudini suplimentare în ceea ce priveşte noile norme din Pilonul II. Aceste programe implică faptul că şi contribuabilul, şi administraţia fiscală lucrează în mod colaborativ pe parcursul anului pentru a revizui tranzacţiile care vor ajunge în cele din urmă în declaraţia fiscală.

La ce ar trebui să fie atente companiile în continuare?

Efectele depline ale Pilonului II vor continua să se producă în următorii ani, cu jurisdicţii suplimentare care acţionează în vederea implementării, cu zonele de siguranţă tranzitorii programate să se elimine treptat şi cu aplicarea pe scară largă a regulii privind profiturile subimpozitate (UTPR), care va începe în 2025.

Va fi important ca societăţile să monitorizeze evoluţiile din Pilonul II în toate jurisdicţiile care sunt relevante pentru activităţile lor. Implementarea Pilonului II într-o ţară va afecta rezultatele Pilonului II ale unei companii în alte ţări, iar factorii de decizie şi administraţiile fiscale vor trebui să urmărească evoluţiile din alte jurisdicţii, plus regândirea beneficiilor fiscale, pentru că eficacitatea multora dintre acestea va fi erodată de posibila aplicare a normelor din Pilonul II ale altor jurisdicţii. Pe de altă parte, guvernele pot pune mai mult accent pe utilizarea mai mare a impozitelor specifice pentru a-şi atinge obiectivele de sustenabilitate. Impozitele pe veniturile excepţionale din sectorul energetic, taxele pe ambalajele din plastic şi ajustările la frontiera de carbon (CBAM) au luat amploare, astfel că vor apărea noi taxe.

Complexitatea tehnică a normelor din Pilonul II, combinată cu modul în care normele din mai multe ţări se pot aplica aceluiaşi venit, obligă companiile şi administraţiile fiscale să anticipeze viitoarele controverse. Companiile analizează cu prudenţă modul în care punerea în aplicare a acordurilor prealabile de stabilire a preţurilor (APA) în prezent poate crea o bază care va contribui la reducerea problemelor legate de Pilonul II în viitor.

Repercusiunile Pilonului I

Pilonul I a avansat mai lent decât Pilonul II, iar anul 2024 se preconizează că va fi un an crucial privind noile reguli de alocare a profitului pentru companiile multinaţionale. Pilonul I este bazat pe o formulă concepută pentru a creşte ponderea drepturilor de impozitare a veniturilor globale din afaceri alocate jurisdicţiilor de piaţă (Suma A). Aceasta este cuplată cu eliminarea Digital Services Tax (DST) şi a măsurilor similare. Suma B a Pilonului I prevede un sistem de randamente fixe pentru activităţile de bază de marketing şi distribuţie, menit să funcţioneze în cadrul tradiţional al preţurilor de transfer prin încorporarea în Recomandările OCDE privind preţurile de transfer. Spre deosebire de Suma A, Suma B nu face obiectul unor praguri de aplicare, iar normele sale se aplică tranzacţiilor acoperite ale oricărei întreprinderi multinaţionale.

"Jurisdicţiile pot alege să aplice sau nu Suma B, iar rezultatele privind stabilirea preţurilor în cadrul sumei B nu vor fi obligatorii pentru o jurisdicţie care nu o adoptă. Este important însă de menţionat faptul că, în acest context, companiile, inclusiv cele din România, trebuie să monitorizeze dacă şi cum jurisdicţiile relevante pentru afacerea lor aleg să implementeze Suma B, să evalueze dacă au tranzacţii în sfera de aplicare care implică o jurisdicţie ce implementează Suma B şi o jurisdicţie care nu o face", explică Adrian Rus, Partener, Liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România. Deşi obiectivul acesteia este de a reduce disputele privind returnările de marketing şi distribuţie, opţiunea pe care o conţine suma B ar putea însemna, de fapt, o nouă sursă de controverse.

În întreaga lume, se aşteaptă ca activitatea de audit să se intensifice în 2024. Disputele vor continua să fie din ce în ce mai granulare, solicitând o documentaţie mai voluminoasă, implicând echipe şi tehnologii mai specializate în cadrul administraţiilor fiscale. Conformitatea fiscală va continua să solicite întreprinderilor să producă o documentaţie mai detaliată, care să fie livrată în termene mai scurte. Se vor forma legături mai puternice între guvernanţa fiscală şi tratamentul sancţiunilor - administraţiile fiscale putând oferi un tratament mai blând contribuabililor care demonstrează o guvernanţă fiscală solidă.

Analiza este bazată pe observaţiile profesioniştilor EY Tax din 75 de jurisdicţii, adunate în cadrul sondajului anual EY Tax Policy and Controversy Outlook la începutul anului 2024.