STUDIU FUTURESTATION: Cum arată viitorul muncii în Europa Centrală şi de Est?

Una dintre lecţiile pe care pandemia le-a adus este faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte, conform unui comunicat remis redacţiei. Complexitatea societăţilor în care trăim, viteza cu care lucrurile se schimbă şi doza de imprevizibil din jurul nostru creează zi de zi provocări care vor modela viitorul muncii, atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi. Cât de mult ne vor schimba automatizarea şi digitalizarea locurile de muncă în următorii ani, ce abilităţi trebuie să dezvoltăm pentru a ţine pasul cu o lume a muncii în continuă schimbare sau cât de flexibili şi sustenabili trebuie să fie angajatorii pentru a atrage cei mai buni oameni, acestea sunt câteva dintre subiectele analizate de compania Future Station în raportul "Trends Shaping the Future of Work" / "Trenduri care modelează viitorul muncii", realizat pentru Confederaţia Patronală Concordia, în cadrul proiectului WorkTransitionCEE.

Potrivit sursei citate, utilizând tehnici specifice de strategie prospectivă (EN. Foresight), urmărind trenduri emergente şi creând posibile scenarii de viitor, analiza realizată de FutureStation este o incursiune într-un posibil viitor în care inteligenţa artificială, digitalizarea şi robotizarea vor crea noi provocări, dar şi oportunităţi, în care fiecare angajat va fi preocupat de perfecţionare şi învăţare continuă, pentru a rămâne relevant în raport cu schimbările tehnologice, iar companiile vor învăţa să acorde o atenţie sporită nevoilor şi emoţiilor oamenilor.

Iată cum ar putea arăta viitorul muncii în Europa Centrală şi de Est şi care sunt cele mai importante tendinţe care deja modelează acest parcurs:

1. Abilităţi digitale avansate şi colaborarea cu roboţii

Fără niciun dubiu, impactul automatizării, digitalizării şi robotizării în procesul muncii va duce la o mai strânsă colaborare între oameni şi roboţi. Cu cât avansează tehnologia, cu atât oamenii trebuie să fie instruiţi să o folosească. În România, în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, în vreme ce în Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar în Slovacia între 48%-53% (conform studiului Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey). Forumul Economic Mondial estimează că până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate. În România au apărut deja astfel de servicii în domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt înlocuite de servicii digitale, în timp ce în Slovenia bancherul digital 3D oferă deja asistenţă clienţilor.

În acest context, conform aceluiaşi raport al Forumului Economic Mondial, până în 2025 jumătate dintre angajaţi vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilităţi în câmpul muncii. În România, Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat programul de masterat Data Science for Industry and Society, care pregăteşte studenţii pentru joburile viitorului, oferindu-le posibilitatea obţinerii de certificări tehnice foarte căutate pe piaţa muncii din viitor, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.

"Înţelegerea dinamicii care ne modelează viitorul înseamnă conştientizarea faptului că trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile posibile, atât ca organizaţie, cât şi ca angajat sau profesionist într-un anumit domeniu. Este ceea ce facem prin analizele noastre de foresight, de strategie prospectivă, iar pentru a ţine pasul cu ritmul fulminant al progresului, companiile trebuie nu numai să înţeleagă foarte bine mediul în care activează, ci şi care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor. Din punct de vedere al pieţei muncii, tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forţă de muncă calificată, cu abilităţi digitale şi pregătire în lucrul cu roboţii şi procesele automatizate şi, din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere", spune Diana Stafie, fondator FutureStation şi specialist în strategie prospectivă.

2. Flexibilitate şi diversitate în procesul muncii

Avansul tehnologic şi schimbarea paradigmei în procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului în care muncim. Pandemia a creat premisele ideale pentru colaborările digitale. 40% dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara ţării, iar între 50-70% dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, între 20 şi 39 de ani, în timp ce din Slovacia pleacă fiecare al 10-lea absolvent de facultate (conform unui studiu al Băncii Mondiale). Cum se schimbă astfel percepţia despre unde şi cum lucrăm? Sunt semnale că date demografice, precum vârsta, naţionalitatea sau sexul nu vor mai conta în procesul de recrutare, mai ales că dispariţia graniţelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. În plus, în condiţiile în care procentul populaţiei îmbătrânite este în continuă creştere, iar până în 2050 se estimează că 30% din totalul populaţiei României va avea peste 65 de ani, o piaţă a muncii diversă şi inclusivă va permite în viitor atragerea şi retenţia în câmpul muncii a seniorilor, companiile putând astfel beneficia atât de inventivitatea juniorilor, cât şi de vasta experienţă a seniorilor, subliniază sursa citată.

3. Starea de bine la locul de muncă

Trendurile actuale arată un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG - de guvernanţă socială, corporativă şi de mediu în cadrul politicilor companiilor, iar angajaţii sunt tot mai atenţi la cum le sunt îndeplinite nevoile la locul de muncă. Sănătatea emoţională şi mentală a echipelor este deja un criteriu important pe piaţa muncii, iar 1 din 2 români consideră că organizaţiile au o responsabilitate faţă de mediu şi faţă de oameni. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresaţi şi temători angajaţi din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate în ţara noastră faţă de regiune.

4. Economia colaborativă

Structurile ierarhice în cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar în viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii. Fenomenul de gig-economy generează deja pe piaţa muncii colaborări între companii şi specialişti independenţi în diferite domenii. La nivel european, din totalul colaborărilor din gig-economy, 14,2% sunt în România, 8,9 în Ungaria şi 8,5 în Slovacia (conform JRC Science for policy Report, EC). Flexibilitatea este cea care va atrage în viitor tot mai mulţi angajaţi, în condiţiile în care în prezent 67% dintre angajaţi preferă munca hibridă, iar 26% dintre aceştia spun că şi-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, conform unui studiu BestJobs.

Astfel, noile direcţii de dezvoltare privind digitalizarea şi economia verde şi colaborativă încep să şteargă graniţe tradiţionale în procesul muncii, creând puncte de legătură între muncă şi învăţare continuă, viaţă personală şi profesională, statutul de angajat şi cel de freelancer sau antreprenor. Acest context complex creează multe oportunităţi, dar şi multe provocări de care atât companiile, cât şi anagajţii trebuie să fie conştienţi şi pregătiţi să le înglobeze în procesul muncii într-un viitor care se anunţă nu foarte îndepărtat, se mai arată în comunicat.