English
Libertatea presei la nivel mondial a scăzut vertiginos, anul trecut, la cel mai jos nivel din ultimul deceniu, potrivit raportului anual "Libertatea presei în 2015" al Freedom House.
Procentul celor care se bucură de mass-media liberă a rămas la cel mai scăzut nivel, calculând din 1996, când Freedom House a început incorporarea datelor despre populaţie în concluziile raportului. Astfel, se constată că doar 14% din locuitorii lumii trăiesc în ţări cu o presă liberă, ceea ce înseamnă că doar unul din şapte oameni trăieşte în ţări unde relatarea ştirilor politice este neutră, siguranţa jurnaliştilor este garantată, intruziunea statului în afacerile de media este minimă, iar presa nu este supusă presiunilor legale sau economice oneroase. Raportul mai arată că 42% din cetăţenii lumii au presa parţial liberă, iar 44% trăiesc în ţări cu presă cenzurată.
Cifrele sunt cu atât mai dramatice cu cât raportul Freedom House include în rândul ţărilor cu presă liberă şi Groenlanda, care are circa 56.000 de locuitori şi o densitate de 0,026 locuitori pe kilometrul pătrat, dar şi Australia cu o densitate a populaţiei de 2,8 locuitori pe kilometrul pătrat.
Putem glumi spunând că groenlandezii şi australienii au nu doar o presă liberă, ci şi foarte mult teren liber.
Freedom House spune că cifrele privind libertatea presei sunt afectate, în mod semnificativ, de China şi India, care, reprezentând împreună peste o treime din populaţia lumii, sunt trecute la categoria "presă cenzurată".
Pe de altă parte, studiile noastre arată că Europa, grav avariată de criza datoriilor suverane şi ameninţările asupra sistemului bancar, corelează pericolele economiei cu tendinţa de îngustare a libertăţii presei.
Prin urmare, Europa nu are capacitatea să contrabalanseze tendinţele de gâtuire a libertăţii presei înregistrate în Asia, astfel că, după cum arată Freedom House, avem o tendinţă planetară, timp de un deceniu, în care populaţia globului primeşte informaţie distorsionată sau falsă de-a dreptul, urmare a presiunilor asupra organelor de presă.
În acest punct, trebuie să menţionăm cu mândrie că grupul de presă BURSA - ziarul BURSA, săptămânalul Bucarest Hebdo, revista Bursa Construcţiilor - scapă acestei tendinţe mondiale, prin eforturi proprii, învingând dificultăţi reale şi uneori presiuni oribile.
• Freedom House: "Numărul de ţări cu scăderi semnificative ale libertăţii presei - cel mai mare din ultimii şapte ani"
Condiţiile pentru exercitarea profesiei de jurnalist s-au deteriorat anul trecut, ziariştii din întreaga lume confruntându-se cu mai multe restricţii privind libera circulaţie a informaţiilor, inclusiv cu ameninţări grave la adresa vieţii lor.
Guvernele au angajat tactici, inclusiv arestări şi cenzuri, ca să stopeze criticile, potrivit raportului Freedom House.
Raportul precizează: "Proprietarii bogaţi care domină mass-media privată într-un număr tot mai mare de ţări au intervenit în conţinutul ştirilor ca să sprijine guvernele, partidele politice sau propriile lor interese. În plus, statele democratice au luptat să facă faţă atacurilor violente ale propagandei regimurilor autoritare şi grupuriler militante".
Cele mai abrupte declinuri din toată lumea se referă, potrivit Freedom House, la doi factori: trecerea şi utilizarea legilor restrictive împotriva presei, de multe ori din motive de securitate naţională, şi capacitatea jurnaliştilor locali şi străini să aibă acces şi să relateze liber dintr-o anumită ţară, de la proteste şi zone de conflict.
"Paradoxal, în era aparentului acces nelimitat la informaţii şi noi metode de a distribui ştiri, tot mai multe zone ale lumii devin inaccesibile virtual jurnaliştilor", mai arată Raportul Freedom House.
Deşi au existat evoluţii pozitive în unele ţări, tendinţa globală dominantă a fost negativă, conform Freedom House.
Documentul mai spune: "Numărul de ţări cu îmbunătăţiri semnificative în libertatea presei (8) este cel mai mic din 2009, în timp ce numărul de ţări cu scăderi semnificative (18) este cel cel mai mare din ultimii şapte ani. Printre cele 18 de ţări şi teritorii care au înregistrat scăderi sunt Grecia, Hong Kong, Islanda, Serbia, şi Africa de Sud, ceea ce indică faptul că deteriorarea globală în libertatea presei nu se limitează la autocraţii sau zone de război".
O tendinţă îngrijorătoare se remarcă la state cu o istorie de practici democratice şi care acum înregistrează o deteriorare semnificativă a libertăţii presei. De exemplu, Grecia a scăzut cu 21 de puncte din 2010, având probleme structurale exacerbate de criza economică şi de presiunile politice.
În 2014, puterile autoritare influente, cum ar fi China şi Rusia, au menţinut un control puternic asupra presei scrise locale şi a televiziunilor, căutând să controleze mai multă presă independentă, fie online, fie din surse de ştiri externe, potrivit Freedom House.
• "Presa rusă a jucat un rol important în pregătirea publicului rus pentru războiul cu Ucraina"
De asemenea, printre tendinţele cele mai grave identificate în 2014 a fost utilizarea mai activă şi agresivă a propagandei de multe ori falsă, direct ameninţătoare să deformeze mediul presei şi să sugrume jurnalismul autentic. Acest fenomen a fost în special remarcat în Rusia, unde posturile de televiziune naţionale controlate de stat au difuzat campanii non-stop de demonizare îndreptată împotriva opoziţiei internă, ţărilor vecine ale căror politici au nemulţumit Moscova, şi împotriva ţărilor democratice. Presa rusă a jucat un rol important în pregătirea publicului rus pentru războiul cu Ucraina, arată Freedom House, adăugând că Dmitriy Kisseleff, şef al companiei News International al Kremlinul, a afirmat în aprilie 2014, "războaiele de informare au devenit deja o practică standard şi principalul tip de război. Bombardierele sunt trimise acum în urma campaniei de informare".
Ca şi autoriăţile de la Kremlin, liderii Partidului Comunist din China au folosit mass-media controlată de stat ca să propage opinii oficiale şi să-i defăimeze pe inamici.
Propaganda nu este utilizată doar de guvernele naţionale, conform Raportului. Grupuri militante inclusiv ISIS au stabilit operaţiuni media sofisticate pentru publicul potenţial din întreaga lume, profitând de instrumente social-media populare şi chiar de televiziunea prin satelit.
Articol preluat din Bucarest Hebdo
• 3 MAI - ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂŢII PRESEI
Adunarea Generală a ONU a proclamat data de 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei, în 1993, pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat".
•
Dintre cele 199 de ţări şi teritorii evaluate pentru 2014 (s-au adăugat două noi teritorii, Crimeea şi Somalila), un total de 63 (32%) sunt evaluate cu presă liberă, 71 (36%) sunt evaluate cu presă parţial liberă, iar 65 (32%) sunt considerate că nu au o presă liberă, potrivit Freedom House.
Acest echilibru marchează o schimbare către categoria presă parţial liberă, comparativ cu ediţia acoperă anul 2013, care a inclus 63 de ţări libere, 68 parţial libere şi 66 de ţări cu presă care nu este liberă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Geopolitica printre ziariști
(mesaj trimis de Cristi C în data de 05.05.2015, 12:40)
Nu cred că un ziarist trebuie să fie un analist. Dar raportul Freedom House este o chestiune îndoielnică plină de semnificații politice și geopolitice. Probabil după dictare de la Departamentul de Stat.
Hai să facem puțină analiză. Ignorăm situația Ucrainei, prezentată indulgent, în raport menționându-se doar abuzurile de dinaintea schimbării guvernamentale prin forță. Nimic de după.
Afganistan primește scorul 66 (cu cât mai mic, cu atât mai bine). Afganistan este o țară trecută prin procesul de "nation building" al Departamentului de Stat, deci trebuie să iasă bine la inspecție.
Prin contrast, Rusia primește scorul de 81. Este mai rău în Rusia pentru un ziarist decât în Afganistan, în anul 2014.
Ne uităm și noi puțin la DW, 21 ian 2015, "Media freedom in Afghanistan increasingly under threat"
"Cel mai ucigător an
În timp ce atacurile împotriva jurnaliştilor nu sunt un fenomen nou în Afganistan, violenţa împotriva reporterilor a crescut la un nivel fără precedent anul trecut. În raportul său cel mai recent, organizaţia presei afgane Nai a declarat că 2014 este anul cel mai violent (record) pentru jurnaliştii din ţară, cu atacuri cu 64 la sută mai multe ca în 2013. Potrivit Organizaţiei pentru drepturile mass-media, au existat 125 incidente de violenţă raportate anul trecut, cu opt corespondenţi afgani ucişi în atacuri efectuate de insurgenţi.
Doi jurnalişti străini au fost de asemenea ucişi, inclusiv fotograful german Anja Niedringhaus. Pe plan internaţional, aclamatul jurnalist AP a fost împuşcat mortal atunci când un poliţist a deschis focul asupra ei şi reporterul canadian Kathy Gannon din estul provinciei Khost. Gannon a fost rănită, dar a supravieţuit.
Vorbind pentru New York Times, Abdul dor Khelwatgar, director executiv al Nai, a fost recent citat ca spunând: "din anul 2001, mai mult de 40 de jurnalişti au fost ucişi în Afganistan, şi nici unul dintre cazuri nu au fost urmate de sistemul judiciar al Afganistanului."
Rolul autorităţilor afgane în a ajuta pentru a crea o atmosfera de intimidare este, probabil, bine exemplificat de experienţele avute de jurnalistul Zerak Zaheen anul trecut. Corespondentul DW a fost oprit de militanţii talibani în timp ce se aflat în misiune într-o zonă îndepărtată din provincia Kunar. El a fost scos din maşină şi acuzat de a fi un spion. Deși fiind lovit de extremişti, el a reuşit să își negocieze o cale de ieşire, deşi nu înainte de a trebui să părăsească echipamentul său în spate.
A doua zi, cu toate acestea, el a fost interogat timp de ore de Poliția secretă afgan, care a vrut să ştie de ce talibanii l-au eliberat. "Jurnaliştii vin sub suspiciunea din toate părţile,", a spus Martha. "Pentru că eşti un jurnalist, ești suspectat de a fi un mincinos sau un spion." Colegul la DW, jurnalistul Sorin anca Nizami adaugă: "nu sunt numai talibanii care ne terorizează. De asemenea, guvernul pune jurnalişti sub presiune. Apoi, există mafia şi traficanții de arme (warlords).""
Asta este țara mai favorabilă pentru jurnaliști decât Rusia, potrivit Freedom House. Eu zic că cititorii trebuie să aibă toate faptele pe masă. Când autoarea Ancuța Stanciu se laudă cu independența jurnalistică pe marginea unui document parafat spre publicare de Departamentul de Stat (sau CIA, tot aia), eu nu mă pot decât înclina pentru a îmi ascunde grimasa.