Rusia - noi realităţi (II)

EMILIAN M. DOBRESCU
Ziarul BURSA #Internaţional / 6 decembrie 2016

Rusia - noi realităţi (II)

Măsuri anticriză

În prima parte a anului 2014, Rusia a avut un nivel scăzut şi stabil al ratei şomajului, de circa 5,1%, dar în ultimele luni ale lui 2014 - din pricina crizei economice - a crescut numărul de locuri de muncă desfiinţate. Ca urmare, pe 26 ianuarie 2015, Guvernul rus a alocat 52 de miliarde de ruble (700 milioane euro) pentru susţinerea pieţei muncii, pe fondul desfiinţării a unui număr tot mai mare de locuri de muncă de către companii, într-o economie aflată în criză(1). Provenind din bugetul federal, fondurile au fost acordate regiunilor pentru susţinerea persoanelor, inclusiv a tinerilor fără experienţă, care, independent de criză, au avut dificultăţi să se angajeze. Programul prevedea crearea de locuri de muncă temporare, organizarea de cursuri de formare profesională pentru şomeri şi acordarea de subvenţii pentru companiile care angajau tineri.

La finalul lunii ianuarie 2015, Guvernul rus a comunicat măsurile luate pentru atenuarea efectelor crizei economice şi monetare, prevăzând economii bugetare, ajutor acordat sectoarelor bancar, al apărării şi agricol, precum şi o revalorizare a pensiilor(2). Pus la punct pentru a diminua efectele sancţiunilor occidentale, precum şi prăbuşirea preţului petrolului, planul includea 60 de măsuri, care urmăreau scăderea cheltuielilor bugetare cu 5% pe an, timp de trei ani (2015-2017). Din iniţiativa lui Vladimir Putin, cheltuielile sociale şi cele legate de apărare au fost scutite de tăieri bugetare.

Fără a include planul de ajutor pentru bănci, anunţat şi finanţat de la sfârşitul lui 2014, dar reluat de document, măsurile au reprezentat 1.332 miliarde de ruble (17,4 miliarde de euro), care au fost suportate în parte de la buget, dar mai ales de fondurile în care a fost plasată în ultimii ani o parte a veniturilor din hidrocarburi. Ele au vizat "adaptarea la noi condiţii" şi protejarea companiilor şi cetăţenilor vulnerabili, a explicat în faţa senatorilor ministrul Finanţelor, Anton Siluanov. El a cifrat la 200 de miliarde de dolari costul pentru balanţa de plăţi a "şocurilor externe" - sancţiuni şi scăderi ale cursului petrolului - care prezintă "o caracteristică pe termen lung". "Una dintre principalele noastre sarcini este de a nu delapida rezervele şi de a nu afecta soliditatea financiară pe care am asigurat-o în ultimii ani", a subliniat ministrul, adăugând: "Obiectivul este de a nu cheltui într-un an" rezervele, care reprezintă în total 137 de miliarde de euro.

Din punct de vedere social, partea din pensii finanţată prin capitalizare a fost revalorizată la 1 februarie 2015 cu peste 11%, nivelul inflaţiei din 2014, ceea ce a costat statul rus 188 de miliarde de ruble (circa 2,5 miliarde de euro). Au fost alocate fonduri pentru susţinerea pieţei muncii. Pentru menţinerea finanţării economiei, în afară de planul de recapitalizare a sectorului bancar din fonduri publice de 1.000 de miliarde de ruble (aproximativ 13 miliarde de euro) anunţat deja, au fost prevăzute şi alte măsuri.

În 2015 au fost alocate băncilor circa 250 de miliarde de ruble (circa 3,3 miliarde de euro) destinaţi infrastructurilor, precum şi acordarea a 300 de miliarde de ruble (în jur de 3,9 miliarde de euro) băncii pentru dezvoltare, pentru credite acordate actorilor economici.

La rândul său, sectorul agricol a primit 50 miliarde ruble (aproximativ 650 de milioane de euro) ajutor suplimentar, în plus faţă de fondurile deja deblocate pentru a ajuta la compensarea embargoului decretat pentru produsele alimentare europene şi americane din cauza crizei ucrainene. Printre celelalte măsuri, Guvernul a prevăzut să ajute sectorul apărării să compenseze pierderile cauzate de scumpirea importurilor, subvenţii pentru unele credite sau subvenţionarea unor legături aeriene interne nerentabile.

O vizită cu tâlc

La începutul lunii martie 2015, premierul italian Matteo Renzi (n.r. acesta a demisionat ieri din funcţie) a făcut o mutare interesantă şi i-a făcut o vizită la Moscova lui Vladimir Putin, unde cei doi au stabilit câteva puncte în care au fost de acord să coopereze. Rusia şi Italia au stabilit înfiinţarea unui fond de investiţii în valoare de 1 miliard de dolari. Altă chestiune a constat în cooperarea în privinţa crizei din Libia. Vizita premierului Renzi la Moscova a fost prima vizită de stat efectuată în Rusia de un lider european important de la declanşarea conflictului din Ucraina, potrivit Bloomberg. Putin a numit Italia un partener privilegiat şi a spus că discuţiile cu Renzi au fost prietenoase şi constructive.

Renzi, care a cerut sprijinul Rusiei pentru o posibilă acţiune în Libia, ca membru cu drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, a declarat că acordul de pace în Ucraina semnat la Minsk a oferit o soluţie de pace în criza ucraineană. Renzi a ţinut o conferinţă de presă comună cu Putin declarând că Rusia şi Italia pot să îşi consolideze legăturile economice şi comerciale, în pofida sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Un interviu surpriză

Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a participat pe 9 mai 2015 la parada organizată la Moscova, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste(3). Cu acest prilej, a acordat un interviu ziarului Kommersant, din care cităm: "Rusia ar putea deveni membră a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, dat fiind că economiile noastre sunt complementare. Rusia are nevoie de tehnologie modernă, iar Uniunea Europeană are nevoie de resurse energetice".

Referindu-se la situaţia politică din Rusia, Zeman a apreciat că această ţară este în general o democraţie: "În primul rând, sunt alegeri libere. În al doilea rând, există partide politice. Există opoziţie, nu este mare, dar este problema lor, responsabilitatea lor. În plus, democraţia constă şi în descentralizare şi în autoguvernare la nivel regional. Şi mai important este să ai un sistem de distribuire a puterii în care zonele regionale se bucură de o libertate maximă - cred că aceasta este democraţia".

Rusia nu solicită revenirea în grupul statelor puternic industrializate

Participarea Rusiei în Grupul G8 - alături de Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA - a fost suspendată după anexarea regiunii ucrainene Crimeea, în 2014(4). Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, declara la sfârşitul lunii mai 2015 în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, că Rusia nu poate reveni în Grupul statelor puternic industralizate G8 atât timp cât "nu respectă integritatea teritorială" a ţărilor: "Atât timp cât Rusia nu promovează valorile fundamentale ale drepturilor omului şi nu adoptă un comportament adecvat, o revenire la formatul G8 este de neconceput pentru noi".

Nici Rusia nu solicită revenirea în grupul ţărilor puternic industrializate (G8), a anunţat, pe 4 iunie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe.

Propriul sistem de carduri bancare

La începutul lunii iulie 2015, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia începe să implementeze propriul sistem de carduri bancare, pentru a opri dependenţa de băncile străine. "Actuala situaţie, în care majoritatea cetăţenilor ruşi folosesc carduri emise de sisteme bancare străine, trebuie corectată. Este anormal ca firme precum Visa şi MasterCard să furnizeze servicii pentru 97% dintre cetăţenii ruşi. Trebuie să lansăm de anul acesta propriul sistem de carduri bancare de plastic pentru cetăţenii ruşi", a spus acesta într-o conferinţă de presă organizată în oraşul rus Ufa, unde s-au desfăşurat reuniunile Organizaţiei statelor emergente BRICS şi Grupului de cooperare de la Shanghai.

"Sistemul va fi creat astfel încât să nu fie folosit doar în Rusia, ci şi în străinătate", a adăugat preşedintele Rusiei. Vladimir Putin a subliniat că Rusia se va inspira din sistemele de plată implementate de ţări precum Japonia şi China. "Sunt încrezător că se vor înregistra progrese în tranziţia la propriul sistem bancar, Rusia are o piaţă imensă", a declarat Putin. Declaraţiile preşedintelui Rusiei au fost făcute în urma sancţiunilor economice, financiare şi diplomatice impuse de Occident în contextul crizei din Ucraina.

Alte măsuri luate de Banca Centrală a Rusiei

La începutul lunii iunie 2015, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că intenţionează să-şi readucă rezervele de valută la nivelul de 500 miliarde de dolari pentru a proteja economia ţării în faţa ieşirilor masive de capital şi a unor noi şocuri, a declarat Elvira Nabiullina, preşedinta băncii(5). Rusia a înregistrat ieşiri nete de capital în valoare de peste 150 de miliarde de dolari în 2014 în urma sancţiunilor ce i-au fost impuse de Occident şi a declinului preţurilor la petrol. Rezervele valutare ale Rusiei au scăzut la circa 385 miliarde de dolari la începutul anului 2015, de la aproximativ 510 miliarde în 2014, în urma eforturilor băncii centrale de a stopa prăbuşirea rublei. Pentru a-şi consolida rezervele, banca centrală a început să cumpere aproximativ 200 milioane de dolari pe zi de la mijlocul lunii mai 2015.

Achiziţiile de valută au fost suspendate pe 28 iulie 2015, ca urmare a creşterii instabilităţii pe piaţa valutară internă(6). Decizia neaşteptată a băncii centrale a permis continuarea relaxării politicii monetare, după ce rubla slabă a complicat strategia de reducere a costurilor de finanţare, alimentând inflaţia. Intervenţiile băncii centrale, cuplate cu scăderea preţurilor petrolului, au dus la deprecierea rublei cu peste 17%, de când banca centrală a început să refacă rezervele valutare, la jumătatea lunii mai 2015.

Legătura dintre Volksbank şi Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia

La jumătatea lunii februarie 2012, OAO Sberbank - cea mai mare bancă din Rusia - a achiziţionat Volksbanken International AG, divizia din Europa de Est a grupului bancar austriac ÖVAG, la un preţ mai mic decât cel convenit iniţial(7).

Sberbank a plătit 505 milioane de euro pentru VBI, în condiţiile în care în luna septembrie 2011 Sberbank a semnat un acord pentru preluarea Volksbank International AG, exceptând divizia din România, la un preţ cuprins între 585 şi 645 milioane de euro, în funcţie de rezultatele financiare ale Volksbank International în 2011. "Sberbank va construi cu VBI o platformă puternică pentru creştere organică. Având în vedere mijloacele sale pentru a oferi capital şi finanţare, Sberbank este într-o poziţie unică pentru a beneficia de potenţialul de creştere în ţările din Europa Centrală şi de Est", a declarat directorul general de la Sberbank, German Gref.

Odată cu încheierea acestei tranzacţii, diviziile VBI din opt state din Europa Centrală şi de Est (Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Ucraina) aparţin Sberbank. Tranzacţia nu a inclus divizia VBI din România - Volksbank România care era atunci una din cele mai mari zece bănci de pe piaţa românească, având active de 4,7 miliarde de euro şi o reţea de 135 de unităţi. Ulterior, Volksbank România a fost cumpărată de Banca Transilvania.

Protejarea familiei şi natalităţii

În Rusia a fost implementat în ultimii ani un sistem de legi pentru protejarea familiei, legi care ţintesc la restaurarea valorilor familiei ruse(8). Modelul natalităţii se îndreaptă spre familia cu 3 copii, ca model mediu al familiei ruseşti, după aproape 10 ani de eforturi de sprijinire a natalităţii. Sunt ajutaţi ruşii fără copii, care doresc să adopte. Se lucrează, de asemenea, cu familiile pentru a stopa separarea familiei de copii. Se lucrează pentru reducerea adopţiilor internaţionale, dar şi pentru diminuarea numărului de orfelinate; ca atare, în perioada 2009-2014, a scăzut numărul orfanilor cu 30% şi - ca urmare - s-au închis peste 100 de orfelinate. De asemenea, numărul părinţilor decăzuţi din drepturile parentale a scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. Se porneşte de la abordarea: "Care sunt nevoile părinţilor care îşi abandonează copiii? Au fost concediaţi, au nevoie de o locuinţă? Să îi ajutăm".

Rusia are acum şi legislaţie pentru protecţia copiilor în societatea informaţională, precum şi împotriva violenţei în mass media. Nu se urmăreşte prohibiţia informării sau cenzura, doar ca informaţia disponibilă copiilor să fie supervizată şi marcată ca atare, iar părinţii să-şi protejeze astfel copiii. Societatea rusă a sprijinit în proporţie de 80% aceste măsuri, la fel şi toţi oficialii de rang înalt.

Oamenii sunt preocupaţi de protejarea familiei şi de provocările la adresa acesteia. Oficialii încep să înţeleagă că războiul contra familiei este una din provocările la nivel global. Ameninţările vin de la cercuri politice şi de la cele cu forţă economică, de la persoane care ocupă adesea cele mai înalte poziţii în parlamente şi guverne; se face un lobby uriaş în media în favoarea acestor alterări. Parlamentul Rusiei este un pionier în protejarea acestor valori, se văd schimbări în această direcţie şi se pregătesc noi propuneri legislative privind protecţia copiilor care au acces la internet, este filtrată informaţia pentru a sprijini familia în protejarea copiilor de informaţiile dăunătoare.

În 2014 a fost adoptată propunerea legislativă pentru prevenirea avorturilor prin consiliere şi timp de gândire de o săptămână. De asemenea, legislaţia este acum mai severă privind încălcarea Legii avorturilor. La 1 iunie 2012 a fost adoptată Strategia pentru copii până în 2017, bazată pe încurajarea tradiţiei de familie care există în toate religiile majore.

În Rusia este folosită expresia "familie tradiţională", nu cea de "familie naturală" ca în Vest, unde se simte nevoia distanţării de "familiile" gay. Legislaţia privind familia este realizată cu colaborarea reprezentanţilor confesiunilor şi este important că poziţia Bisericii vine tot mai aproape de forţele sănătoase din politică.

"Competiţia între naţiuni este foarte dură azi şi singura noastră fortăreaţă este familia în care copiii să fie educaţi în spiritul valorilor naţionale. Am ales valorile tradiţionale, aceasta este alegerea noastră indiferent ce ar spune alţii despre noi şi suntem decişi să urmăm aceste valori", a mai susţinut doamna Elena Mizulina, preşedinta Comisiei pentru Familie, Femei şi Copii din Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus), la Forumul Internaţional "Familia numeroasă şi Viitorul Umanităţii", desfăşurat la Moscova pe 11 septembrie 2014.

Anexarea Arcticii

Rusia a organizat la jumătatea lunii martie 2015 exerciţii militare de amploare în regiunea arctică(9). Circa 76.000 de militari, 100 de nave de luptă, peste 200 de avioane şi 15 submarine au participat la acţiune, într-o demonstraţie de putere care a amplificat tensiunile în regiunea arctică, declarată de mult timp de către Rusia drept o zonă de interes strategic; aceasta a inclus exerciţii militare în întreaga Rusie, din Kaliningrad până la Pacific, care au avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, faptul care a declanşat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

În cadrul aplicaţiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat după o întâlnire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfăşurarea de capacităţi de luptă în Arctica, regiunea baltică şi Crimeea. Exerciţiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfăşurarea de rachete Iskander la Kaliningrad şi rachete nucleare cu rază lungă de acţiune în Crimeea.

Într-un documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea. "Am fost pregătiţi pentru o evoluţie negativă a evenimentelor", a mai spus Putin.

De asemenea, în perioada 9-18 martie 2015, armata norvegiană a organizat exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Rusia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfăşurarea de forţe a Rusiei pare a fi o reacţie la acestea. Aleksandr Hrolenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a deţinut posturi-cheie în Cecenia şi Osetia de Sud, a argumentat că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia: "Având în vedere tensiunile dintre Rusia şi NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraş norvegian la graniţa cu Rusia, Norvegia ameninţă Flota Nordică a Rusiei. Exerciţiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăţi în zona arctică, iar Norvegia nu a invitat militarii ruşi ca observatori la exerciţii, punând capăt unor decenii de practici comune".

Hrolenko susţinea şi că NATO se foloseşte de exerciţiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operaţiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum şi pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică(10).

Renunţarea la South Stream

La începutul anului 2016, grupul rus Gazprom a pus capăt proiectului South Stream, un gazoduct destinat să conecteze Rusia de Europa Centrală prin Marea Neagră, anunţând că a dizolvat acordul de asociere pentru acest proiect(11): Consiliul director al companiei a aprobat acordurile încheiate de Gazprom cu South Stream Transport B.V. cu privire la terminarea contractului referitor la obligaţiile Gazprom Export privind acordul de transport al gazelor semnat în data de 2 octombrie 2013. De asemenea, consorţiul South Stream Transport B.V. a acceptat să elibereze Gazprom de toate obligaţiile asumate în cadrul contractului.

Deşi Gazprom a pus capăt în mod oficial South Stream abia în ianuarie 2016, proiectul a fost terminat practic încă de la finele lui 2014, când preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că gazoductul South Stream nu va mai fi construit, urmând ca Rusia să construiască o altă o conductă submarină cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pentru transportul de gaze naturale din Rusia spre Turcia.

Conducta South Stream, ale cărei lucrări au fost lansate în decembrie 2012, ar fi urmat să lege Rusia de Bulgaria via Marea Neagră, pentru a se îndrepta apoi spre Europa Centrală, prin Serbia, Ungaria şi Slovenia. Gazoductul era prevăzut să aibă o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an, iar costurile proiectului erau estimate la 40 de miliarde de dolari.

Falimentul a trei bănci

Ritmul intrării în faliment a băncilor din Rusia s-a accelerat în anul 2015 în urma de-precierii puternice a rublei, sur-venite în contextul crizei generate în această ţară de prăbuşirea pre-ţurilor petrolului şi de sancţiunile impuse de Occident. În acest context dificil, Rusia a resimţit presiuni pentru a reveni pe pieţele internaţionale de capital. Autorităţile ruse au anunţat intrarea în faliment a două bănci locale, Interkommerts şi Alta-Bank, după ce la sfârşitul lunii ianuarie 2015, banca centrală a ţării retrăgea licenţa de funcţionare a unei alte instituţii bancare, Vnech-prombank.

Ocupând poziţia a 67-a în Rusia după active, Interkommerts a fost plasată în faliment din cauza calităţii nesatisfăcătoare a activelor sale, se arăta într-un comunicat al Băncii Centrale a Rusiei. Banca centrală a retras de asemenea licenţa unei instituţii mai modeste, Alta-Bank (poziţia a 186-a), considerând că pier-derile de lichiditate o împiedică să-şi onoreze obligaţiile. În criză de finanţare şi sub povara grea a sancţiunilor, Rusia s-a văzut nevoită să apeleze la bănci străine pentru a o ajuta să revină pe pieţele de capital interna-ţionale.

La numai trei săptămâni după ce ministerul rus de finanţe anunţa că nu are sens să meargă peste hotare după cash atât timp cât sancţiunile sunt menţinute, rubla cădea la un minim record. În acest context, guvernul rus a anunţat la începutul lunii februrie 2016 că a invitat bănci din nouă ţări să vină cu propuneri pentru a intermedia revenirea Rusiei pe pieţele străine de capital, primul mandat acordat astfel de la ultima emisiune de obli-gaţiuni internaţionale a Rusiei din septem-brie 2013.

"Rusia va trebui să acceseze pieţele internaţionale pentru a atrage fonduri menite să-i acopere deficitul în acest an", a declarat Greg Saichin, director de investiţii la Allianz Global Investors Europe, adăugând: "Sancţiunile sunt problema. Sunt menţinute în continuare, dar presupunem că ar putea fi eli-minate în cel mai bun caz sau relaxate în cel mai rău caz". Fondul suveran folosit pentru finanţarea deficitului a avut mari pierderi după ce preţul ţiţeiului, care aduce cele mai mari venituri la export pentru Rusia, s-a prăbuşit la sub 30 de dolari pe baril. Între timp, presiunile inflaţioniste au împins în sus randamentele titlurilor guvernamentale locale. "Guvernul nu este disperat, are pur şi simplu nevoie de bani. Iar, având în vedere situaţia economică foarte complicată, acesta are nevoie de mai mulţi bani decât de obicei", afirmă Igor Yelnik, partener la ADG Capital Management.

Ministrul rus de finanţe Anton Siluanov a trimis cereri de propuneri unui număr de 20 de bănci străine, printre care Bank of China, Goldman Sachs Group, Citigroup şi Barclays, cât şi unui număr de trei bănci locale, Sberbank, VTB Group şi Gazprombank. Rusia a accesat pieţele internaţionale în septembrie 2013, pentru a atrage 6,8 miliarde de dolari, cu şase luni înainte ca anexarea Crimeei de către preşedintele rus Vladimir Putin să atragă sancţiuni din partea SUA şi UE, decizie care a închis practic piaţa euroobligaţiunilor pentru ruşi.

Există semne că relaţiile dintre Rusia şi SUA şi UE s-ar putea normaliza, totuşi. Secretarul american de stat John Kerry anunţa la Davos că SUA ar putea analiza ridicarea sancţiunilor către sfârşitul acestui an, în timp ce ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că Europa ar trebui să stabilească relaţii mai strânse cu Rusia pentru a pune capăt războiului civil din Siria.

(Va urma)

Note:

1.Anca Dumitrescu, 700 de milioane de euro pentru susţinerea pieţei muncii, în an de criză, sursa: Mediafax, 26 ianuarie 2015, orele 19:28

2.Iuliana Enache, Economii bugetare, ajutor pentru bănci şi creşterea pensiilor, printre măsurile anticriză ale Rusiei, sursa Mediafax, 28 ianuarie 2015, orele 14:23

3.Mihai Draghici, Rusia ar putea deveni membră a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, afirmă Milos Zeman, sursa : Mediafax, 12 mai 2015, orele 17:01

4.Mihai Drăghici, Rusia nu solicită revenirea în grupul statelor puternic industrializate, Mediafax, 4 iunie 2015, orele 19:18

5.citată de The Wall Street Journal

6.Anca Dumitrescu, Banca Centrală a Rusiei a oprit achiziţiile de valută menite să refacă rezervele Instituţiei, pe site-ul Mediafax, 29 iulie 2015

7.Constantin Balaban, Sberbank intră pe piaţa din Europa de Est după preluarea VBI pentru 505 milioane de euro, sursa: Agerpres, 15 februarie 2012

8.. . ., Protejarea şi cultivarea familiei şi a natalităţii în Rusia - câteva idei pentru autorităţile române, extrase din adresa d-nei Elena Mizulina, preşedintă a Comisiei pentru Familie, Femei şi Copii din Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) la Forumul Internaţional "Familia numeroasă şi Viitorul Umanităţii", Moscova, 11 septembrie 2014, sursa: Cultura Vieţii, octombrie 2014

9.Anca Dumitrescu, Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstraţie de forţă în "zona de interes strategic", sursa: Mediafax, 3 aprilie 2015

10.Rusia îşi reafirmă influenţa geopolitică în Europa redesenând graniţele naţionale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să-şi afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar şi în cazurile în care apele sunt acoperite de gheaţă cea mai mare parte a timpului. Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei ţări s-a bazat pe aşa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenţiei Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine şi o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activităţi comerciale, precum pescuitul şi explorări petroliere. Semnatarii pot să îşi extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că platoul lor continental depăşeşte cele 200 de mile de la ţărm.

11.După . . ., Gazprom a pus punct în mod oficial proiectului South Stream, sursa: Mediafax, 21 ianuarie 2016

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Ce se intampla daca in locul presedintelui Milos Zeman..presedintele Cehiei (fosta tara comunista) ar fi fost presedintele Romaniei ....si avea tot un fel de astfel de discurs....

    Era ..o catastrofa in Romania...toti politicieni ...ar fi "umpluta masmedia" cu tot felul de articole....cereau demisia etc. 

    La fel a facut-o si prim ministru Italiei....... 

    Vedeti cata prostime exista in ROMANIA....

    Totul ce s-a facut atat din partea pres,Cehia...si pr.min.Italiei a fost facut cu un MARE interes....spre ajutorul tarilor lor.......etc..iar noi ramanem cu prostimea politicienilor al de Dragnea...Ponta ...Tariceanu.....Basescu si toti ceilalti... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb