Academia a intrat în febra alegerilor

Începutul de an a stat sub semnul alegerilor pentru tot felul de funcţii, în cele mai diverse domenii. Nici Academia Română nu face excepţie, pe 5 aprilie urmând să aibă loc alegerile pentru funcţia de preşedinte.

Vinerea trecută a expirat termenul pentru depunerea a propunerilor pentru funcţia de preşedinte, rămasă vacantă. După decesul lui Ionel Valentin Vlad, pe 24 decembrie 2017, prezidiul Academiei l-a ales, pe 5 ianuarie, pe Cristian Hera în funcţia de preşedinte al acestui for, pentru trei luni, până la organizarea de noi alegeri pentru conducerea instituţiei. Astfel, au fost înregistrate patru propuneri: academician Cristian Hera, actual preşedinte interimar al Academiei Române - propus de Secţia de ştiinţe agricole şi silvice; academician Bogdan Simionescu, unul dintre cei patru vicepreşedinţi actuali ai forului - Filiala Iaşi; academician Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca - Secţia de ştiinţe geonomice, şi academician Victor Voicu, actual secretar general al Academiei Române - Secţia de ştiinţe medicale.

Academicianul Cristian Hera, inginer agrochimist, doctor în agronomie, doctor docent în ştiinţe, în vârstă de 84 de ani, a primit în 2003 Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Comandor, iar în 2013 a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua Ro­mâniei" în grad de Cavaler. Ales iniţial membru corespondent al Academiei Române în 1995, a devenit membru titular în 2004. De asemenea, din 2008 este membru în Prezidiul Academiei Române, iar, din 2010, a deţinut şi funcţia de vicepreşedinte al instituţiei. Academicianul Bogdan C. Simionescu, 70 de ani, este inginer chimist, doctor în ştiinţe chimice, profesor la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi, cercetator ştiinţific I la Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" al Academiei Române, este membru titular al Academiei Române din 2009, după ce a fost ales membru corespondent în anul 2000. Bogdan C. Simionescu a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler în 2015. Născut în 1955, istoricul Ioan-Aurel Pop este rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) Cluj-Napoca din 2012. În 2001 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la doar 46 de ani, fiind, la momentul respectiv, cel mai tânăr membru al acestui for. În anul 2010 a fost ales membru titular al Academiei Române. În acelaşi an a fost decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler. Victor Voicu ( 79 de ani) este medic farmacolog, doctor în medicină, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale şi preşedinte al Filialei Bucureşti ale Academiei Române. Din 2006, ocupă şi funcţia de membru al consiliului director şi preşedinte al Comisiei exceptare terapeutică din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. Este membru titular al Academiei Române din 2001, după ce a fost ales cores­pondent în 1991. Victor Voicu a fost decorat cu Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Ofiţer în 2002, iar, în 2014, a primit Ordinul Naţional "Stea­ua României" în grad de Ofiţer.

Dreptul de a face propuneri pentru funcţia de preşedinte îl au secţiile şi filialele Academiei Române. Sunt acceptate de asemenea autopropunerile. Propunerea nu înseamnă neapărat o candidatură, fiecare putând să decidă dacă va dori să accepte sau nu să participe la alegeri. Academicienii propuşi pentru funcţia de preşedinte al Academiei Române şi care acceptă această propunere trebuie să îşi depună planurile de management, într-un plic sigilat, la cancelaria instituţiei până pe 21 martie, urmând ca acestea să fie trimise spre consultare membrilor din cele 14 secţii ale forului. Alegerile pentru preşedinte se vor des­făşura în data de 5 aprilie, în cadrul Adunării Generale, conform Statutului Academiei, care prevede că alegerile au loc din patru în patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie. Candidaţii vor avea la dispoziţie 10 minute pentru a-şi expune planul managerial în faţa Adunării Generale. Conform Statului Academiei Române, Adunarea Generală este constituită dacă se asigură cvorumul de jumătate plus unul dintre membrii activi ai Academiei (titulari, corespondenţi şi de onoare). În acest moment, Academia Română are 202 membri activi. Candidatul care obţine două treimi din voturi este considerat ales ca preşedinte. Dacă, după primul tur de scrutin, nu se întruneşte această condiţie, în runda a doua intră cei doi academicieni care au obţinut cele mai multe voturi, urmând să fie desemnat preşedinte cel care a obţinut majoritatea. Preşedintele ales îşi preia funcţia după 15 zile de la data alegerii.

Pe 20 aprilie vor fi aleşi ceilalţi membri ai Prezidiului Academiei Ro­mâne, respectiv patru vicepreşedinţi şi un secretar general. În prezent, vicepreşedinţii Academiei Române sunt academicienii Bogdan C. Simionescu,Victor Spinei şi Alexandru Surdu, iar secretar general este Victor Voicu.