Cele mai multe firme din România, 7 din 10 cazuri, riscă daune severe sau închiderea activităţii, pentru că nu sunt asigurate pentru nevoile lor specifice, arată datele interne ale Academiei de Brokeraj în Asigurări, unul dintre principalele centre de educaţie şi formare a specialiştilor în domeniul asigurărilor. Printre cele mai expuse firme după domeniul de activitate se află cele de producţie, retail, agricultură, construcţii sau HoReCa, iar multe dintre acestea nu au un management al riscurilor de asigurări.
"Majoritatea firmelor locale, companii multinaţionale sau IMM-uri, nu fac o evaluare a riscurilor la care se expun, nu au un plan de continuitate a activităţii şi a business-ului propriu-zis în cazul unor daune majore. Prin urmare interesul pentru un plan de asigurări personalizat după nevoile fiecărei organizaţii este încă scăzut în România. În caz de incendii, explozii sau inundaţii pot fi distruse de la o mare parte din bunurile firmei până la întregul sediu sau punct de lucru, cu materia primă, produsele, utilajele şi alte bunuri care nu mai pot fi recuperate. În România, riscul pentru astfel de daune majore este ridicat, iar peste 70% dintre firmele cu care am intrat în contact nu aveau un plan de asigurări personalizat în funcţie de nevoi şi expunerea la risc. Toate categoriile de business-uri se află în aceeaşi situaţie, dar în special companiile care nu au implementat un plan de continuitate a afacerii. Iar prin poliţele de asigurări specifice activităţii lor, beneficiază de despăgubiri complete şi pot astfel relua sau continua activitatea de business", declară consultantul Adrian Stancu, fondator Academia de Brokeraj în Asigurări.
Conform datelor publice ale UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România), din totalul de 800.000 firme care au depus un bilanţ financiar, aproximativ 21% dintre acestea (168.000) aveau o poliţă de asigurare de bunuri şi proprietăţi şi/sau de răspundere civilă generală şi doar 1% aveau inclusă şi o clauză de business interruption (B.I.)
Cele mai răspândite riscuri care produc daune şi, implicit, efecte asupra business-ului care pot duce la închiderea activităţii sunt: incendiul, inundaţia, furtuna, explozia, avariile accidentale, accidentele de muncă, neglijenţa, erorile de operare, pierderile financiare.
Ce tip de firme sunt cel mai expuse riscurilor majore
Pentru firmele din România, categoriile de risc la care se expun pot fi multiple, în funcţie de specificul fiecărei organizaţii. Prin implementarea unui proces de management al riscurilor în asigurări, o organizaţie va avea un program de asigurări personalizat, construit pe baza expunerilor la riscuri, care poate cuprinde acoperiri specifice mai multor tipuri de asigurări, de la două la 10 sau mai multe.
Indiferent de mărime, firmele cu activitate fizică, care deţin spaţii de producţie, depozite sau spaţii de birouri, sunt expuse riscului de daune majore. Potrivit unei analize efectuate în ultimii trei ani, după tipul de activitate, cele mai expuse riscurilor de incendiu, explozie, calamităţilor naturale sau altor tipuri de riscuri tehnice sunt firmele din domenii de activitate ca: producţie, servicii, HoReCa, agricultură şi construcţii.
"O mare parte dintre poliţele de asigurare existente nu au la bază o evaluare a expunerilor la riscuri, iar multe firme din România nu au un manager de administrare riscuri, specializat sa implementeze un proces de identificare a riscurilor la care este expusă o afacere. Datele noastre interne arată că 9 din 10 companii, aflate în prezent în portofoliul nostru, nu aveau anterior un program de asigurări personalizat. Privind din această perspectiva, nevoia mediului de afaceri din ţara noastră este una foarte mare şi acest lucru ne obligă să ne perfecţionăm permanent, astfel încât să putem proteja împotriva daunelor parţiale sau totale un număr cât mai mare de afaceri din România", spune consultantul Adrian Stancu, Manager Regional - Partener la Campion Broker de Asigurare şi Reasigurare SRL şi fondator Academia de Brokeraj, una dintre importantele centre educaţionale şi de formare în domeniul asigurărilor.
Cum sunt identificate riscurile în companii
Fiecare afacere are o componentă de riscuri standard şi una de riscuri specifice, generate de mai mulţi factori, printre care: specificul industriei în care îşi desfăşoară activitatea, mărimea afacerii, vechimea afacerii, piaţa concurenţială, politica de aprovizionare, piaţa de desfacere, amplasamentul geografic, cultura organizaţiei.
Având în vedere complexitatea unui program de asigurări, acesta poate să conţină preluarea de riscuri financiare, riscuri catastrofice, riscuri de producţie, riscuri tehnice, riscuri de accidente, riscuri de răspundere profesională şi a produsului, riscuri de neconformitate, riscuri de nelivrare, riscuri comerciale etc. Poliţele de asigurări stabilite printr-un plan de management al riscurilor au, de cele mai multe ori, un cost de achiziţie mai mic faţă de varianta în care compania ar cumpăra câte o poliţă pentru fiecare clasă de riscuri.
În multe cazuri, decizia de a achiziţiona o anumită poliţă de asigurare a venit ca urmare a unei obligaţii contractuale - o linie de credit, achiziţionarea unui utilaj cu finanţare externă, accesarea de fonduri europene, cerinţă dintr-un contract comercial etc, prioritatea fiind obligativitatea poliţei, în detrimentul expunerii la o serie de riscuri şi a raportului calitate/preţ.
În ultimii 2-3 ani, nivelul de conştientizare al necesităţii existenţei asigurărilor în rândul companiilor din România a crescut, însă este nevoie de implementarea unui proces de management al riscurilor în asigurari pentru că doar astfel managementul unei companii va avea o imagine clară asupra agresivitatii efectelor apariţiei unei daune.
De altfel, expunerile la riscuri se pot modifica în timp, în funcţie de dinamica business-ului, dar şi de alţi factori direcţi sau indirecţi, modificări care ar trebui să genereze o recalibrare a asigurărilor existente.