Accesarea fondurilor structurale destinate IT&C, prioritate la MCTI

Demararea procesului privind accesarea fondurilor structurale destinate sectorului IT&C a fost una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) în 2008.

Fondurile structurale provenite din bugetul UE, gestionate de MCTI, se ridică la aproximativ 383 de milioane de euro, pe următorii şase ani. Acestei sume i se adaugă încă 84 de milioane de euro, componenta de la bugetul de stat al României.

"Printre priorităţile mandatului, aşa cum le-am specificat la începutul acestuia, s-a numărat demararea procesului care permite accesarea fondurilor structurale. De altfel, accesarea fondurilor comunitare reprezintă prioritatea zero a Guvernului", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Karoly Borbely.

Acesta a precizat că în 2008 şi-a propus să lanseze cel puţin şapte operaţiuni dintr-un total de 10 pentru accesarea fondurilor structurale.

"Totuşi am reuşit deja să lansăm 8, iar un apel a şi fost încheiat. Este vorba despre operaţiunea 311 "Sprijinirea accesului la Internet şi la serviciile conexe" din Domeniul Major de Intervenţie 1 "Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ". Lansarea celorlalte 7 operaţiuni echivalează cu oportunitatea accesării în acest an a aproximativ 200 de milioane de euro din cadrul POS Creşterea Competitivităţii Economice. Suma nu este foarte mare comparativ cu alte ministere, dar sperăm că în perioada 2007-2013 toţi cei care sunt interesaţi de domeniu să înţeleagă această oportunitate", a adăugat Borbely.

Pentru operaţiunea 311 au fost primite 320 de propuneri de proiecte, dintre care 62 de proiecte au fost deja selectate de către Comitetul de Selecţie.

Potrivit MCTI, pentru apelurile adresate administraţiei publice au fost înregistrate proiecte ce depăşesc cu mult valoarea disponibilă, în special pentru proiectele de e-guvernare, iar numărul acestora ar putea să crească până la închiderea tuturor apelurilor. Suma totală a proiectelor depuse pentru implementarea soluţiilor de e-Guvernare, în valoare de 400 milioane lei, depăşeşte de aproape patru ori bugetul alocat apelurilor de proiecte încheiate în data de 28 noiembrie.

De asemenea, pentru operaţiunile adresate IMM-urilor ce vizează susţinerea implementării diverselor sisteme informatice, au fost depuse un număr de 82 de proiecte, fiind estimată o creştere a înregistrărilor în următoarele zile.

"Considerăm că fondurile structurale din domeniul ITC au trezit un real interes, în special pentru autorităţile publice, unde cererea înregistrată a fost foarte mare. Pentru anul 2009 avem intenţia relansării acestor operaţiuni, cu unele modificări ale Ghidurilor Solicitantului, vizând în principiu simplificarea procedurilor în vederea unui acces mai facil la fonduri", a spus oficialul MCTI.

Un alt proiect important continuat în acest an a fost "Economia bazată pe cunoaştere", început în 2006 cu sprijinul Băncii Mondiale şi care a făcut posibilă conectarea la internet a unui număr de 255 de comunităţi cu mai puţin de 35.000 de locuitori.

"Biblioteca, şcoala şi primăria sunt conectate la aceeaşi reţea. La acestea se adaugă un centru dotat cu calculatoare, conectat la Internet care se află la dispoziţia locuitorilor. Proiectul, realizat cu o finanţare a Băncii Mondiale de 70 de milioane de dolari, a reuşit să implementeze aceste reţele în localităţi izolate, acolo unde în mod normal operatorii ajung greu din cauza costurilor mari pentru dezvoltarea infrastructurii", a mai adăugat ministrul comunicaţiilor.

Potrivit evaluării MCTI, în prezent peste un milion de cetăţeni au acces la aceste reţele. Prima parte a acestui proiect a fost finalizată la sfârşitul lui 2007.

"Pe perioada mandatului meu, am continuat cu partea a doua, şi anume realizarea programelor de training şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea unor aplicaţii care să fie derulate prin aceste centre. Sunt lucruri simple, ce contribuie la folosirea cât mai mult a calculatorului, cu ajutorul internetului, de către populaţie", a arătat Borbely.

O componentă importantă a acestui program a fost reprezentată şi de granturile în sumă totală de nouă milioane de euro (21 milioane lei), care au ca scop îmbunătăţirea competitivităţii firmelor româneşti pe piaţa internă şi pe cele externe, prin adoptarea de tehnologii inovatoare şi soluţii informatice de tip e-business.

Valoarea finanţărilor pe aceste granturi variază de la 33.450 lei pentru persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale, 223.000 lei pentru IMM şi poate ajunge până la 446.000 lei pentru consorţiile formate din universităţi sau institute de cercetare-dezvoltare şi IMM.

De exemplu, o firmă de turism poate accesa aceste fonduri pentru crearea unui site pentru rezervări online a biletelor de avion sau a unităţilor de cazare, iar contribuţia proprie poate fi între 15 şi 30 la sută.

"Acest program are rolul, pe de o parte, de a atrage un operator în acea zonă izolată, iar pe de altă parte se oferă posibilitatea familiarizării cu Internetul. Este absolut obligatoriu ca toţi cetăţenii României să aibă acces la Internet. Este una dintre politicile UE în acest domeniu şi o prioritate pentru guvern. Odată descoperită utilitatea acestei noi metode de comunicare, sperăm ca tot mai mulţi consumatori să depună cereri de instalare a serviciilor de Internet acasă", a subliniat oficialul MCTI.

De asemenea, înfiinţarea Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASSI), la finele lui 2007, a fost un alt proiect care a permis dezvoltarea serviciilor de eGovernment.

"Trebuie să ajungem şi noi la situaţia în care instituţiile centrale să fie conectate la o singură reţea, la un singur portal, după cum administraţiile locale trebuie să aibă propriul lor site unic. În acest sens, cred că România trebuie să aibă o politică foarte strictă în acest domeniu în următorii 10 ani, indiferent de culoarea politică a celor care o vor guverna. Numai astfel vom putea recupera decalajele existente în domeniul serviciilor eGovernment şi vom reuşi eliminarea corupţiei. Este singura modalitate pentru a îmbunătăţi eficienţa autorităţilor centrale şi locale. În prezent, fiecare instituţie are propriul sistem informatic iar provocarea pe care o avem de depăşit este de a interconecta aceste sisteme", a precizat ministrul comunicaţiilor.

Printre realizările acestui an, Karoly Borbely a menţionat şi funcţionarea completă, din toamna acestui an, a serviciului unic de apeluri de urgenţă 112, în conformare cu cerinţele Comisiei Europene.

"Planul de acţiuni pe care l-am prezentat Comisiei la începutul lunii ianuarie a fost respectat. Ceea ce a făcut posibil ca din data de 19 noiembrie să pot anunţa că sistemul de localizare a apelurilor din reţelele mobile este complet funcţional", a adăugat Borbely.

Nu în ultimul rând, crearea premiselor de acordare a licenţelor BWA de tip WiMax şi realizarea strategiei privind tranziţia de la emisia de televiziune în format analogic la cele în format digital sunt alte două aspecte menţionate de şeful MCTI.

"România şi-a asumat finalizarea tranziţiei până la sfârşitul anului 2012. În plus, am făcut posibilă crearea premiselor pentru atribuirea unei licenţe de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţă 410-415MHz/420-425 MHz. Tehnologia (poate fi CDMA) şi banda joasă de frecvenţă pe care le poate utiliza noul operator crează premisele acoperirii cât mai bune a zonelor rurale la costuri cât mai reduse", consideră ministrul comunicaţiilor.

În privinţa neîmplinirilor, Borbely afirmă că a fost conştient, la preluarea mandatului, că într-un an pot fi continuate proiectele care sunt pe rol, deşi nu pot fi făcute minuni în acest sector.

Cu toate acestea, toate proiectele pe care le-am găsit în derulare sau pe care le-am iniţiat au decurs foarte bine astfel că nu aş putea să spun că am proiecte pe care nu am reuşit să le realizez", a mai adăugat Borbely.

În ceea ce priveşte proiectele anului 2009, şeful MCTI a precizat că viitorul ministrul al comunicaţiilor trebuie să rezolvate chestiunile care vizează continuarea procesului privind privatizarea participaţiilor statului la companiile de comunicaţii electronice (Romtelecom, Compania Naţională Poşta Română şi Radiocom).

"În prezent, la nivelul CN Poşta Română se derulează un amplu program de restructurare, finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu 70 milioane euro. Hotărârea de Guvern ce conţine măsurile prin care se doreşte eficientizarea companiei a fost avizată", a arătat ministrul.

Pentru Romtelecom, MCTI se află în prezent în faza de realizare a caietului de sarcini pentru selectarea consultantului ce va pregăti privatizarea companiei, iar în cazul Radiocom a fost demarat procesul de privatizare care însă are mai multe etape.

"O privatizare în condiţii cât mai bune este în interesul statului tocmai de aceea nu trebuie să avem acţiuni pripite. Suntem desigur obligaţi să ţinem cont şi de contextul mondial financiar tocmai pentru a nu desăvârşi o afacere proastă", a mai menţionat ministrul comunicaţiilor Karoly Borbely.