ACEEAŞI MĂRIE CU ALTĂ PĂLĂRIE Noua organigramă ASF, înlocuită de una şi mai nouă

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aruncat la gunoi organigrama care trebuia implementată din 1 octombrie, anunţată cu fast la finalul lunii mai, şi a conceput o alta, la sfatul Băncii Mondiale, care, cu puţin noroc, ar trebui pusă în funcţiune de anul viitor.

Autoritatea va avea, astfel, 13 direcţii, subordonate membrilor executivi ai Consiliului ASF, faţă de 20, în organizarea anunţată anterior. Acest lucru ar trebui să aducă o scădere considerabilă a numărului de şefi de departamente şi, eventual, o scădere a cheltuielilor cu salariile devenite celebre.

Schimbările sunt majore, multe atribuţii fiind mutate între structurile organizatorice, iar multe departamente au fost redenumite. Funcţiile de control al pieţelor revin în subordinea sectoarelor din cadrul ASF, alături de supravegherea lor.

Spre exemplu, Direcţia de Supraveghere Integrată pleacă din subordinea prim-vicepreşedintelui la preşedinte, sub o nouă denumire - "Direcţia Strategie şi Stabilitate Financiară", primind în subordine şi Serviciul Prevenirea Spălării Banilor şi Serviciul Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale.

Unele voci spun însă că, în noua organizare, se păstrează un număr foarte mare de angajaţi pe funcţii "de suport", şi unul foarte mic de specialişti, deşi ideea comasării fostelor comisii CNVM, CSA şi CSSPP a fost tocmai eficientizarea celor trei instituţii.

La finele lunii mai, instituţia avea 597 de salariaţi, dintre care 161 de persoane ocupau funcţii de conducere (şefi departament, directori, directori adjuncţi, şefi serviciu).

Aproximativ 100 de salariaţi au acceptat oferta făcută de Autoritate, în această vară, şi au depus cereri de încetare a contractului individual de muncă în schimbul a 12 salarii compensatorii.

Restructurarea ASF trebuia să fie gata la finalul anului trecut, însă instituţiei i-a luat câteva luni bune numai să selecteze o firmă care să îi evalueze personalul şi să integreze structurile celor trei comisii. Apoi, totul a fost dat peste cap de arestarea preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, în dosarul "Carpatica Asig".

La numărul de schimbări care au avut loc doar în Consiliul ASF, de la înfiinţarea instituţiei - reducerea numărului de membri, scandaluri privind incompatibilităţi (Marian Sârbu, Victor Ciorbea) şi chiar arestarea preşedintelui, nici nu este de mirare că reorganizarea instituţiei "mastodont" merge atât de greu.

Deşi noul preşedinte Mişu Negriţoiu a spus, la începutul mandatului său, că îşi doreşte ca Autoritatea să semene mai mult cu Banca Naţională a României, deocamdată ASF este departe de aceste standarde. Autoritatea nu a arătat o strategie clară de transformare. Până acum, nu a făcut decât să angajeze consultanţi peste consultanţi, să dea comunicate, ca să arate că lucrurile se schimbă.

La câteva luni după ce a anunţat o nouă arhitectură instituţională, a renunţat la organigrama livrată de consultant.

Ca să-şi spele imaginea, după scandalul salariilor "de lux", ASF a anunţat cu mândrie că, anul acesta, salariaţii nu au primit prime de Paşte şi nici prime de vacanţă. Apoi, însă, Mişu Negriţoiu a spus că salariaţii care au lucrat la proiecte speciale vor primi prime.

Tema restucturării ASF creează frământări în rândul angajaţilor şi le afectează activitatea, care oricum a fost criticată, de-a lungul timpului, de specialişti din pieţele supravegheate.

Rămâne de văzut dacă varianta de organizare creată cu ajutorul Băncii Mondiale va ajunge să fie implementată sau dacă va suferi şi ea alte modificări.