Achim Irimescu: În cel mult două săptămâni, vom prezenta măsurile de corectare a situaţiei de la AM-POP

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Achim Irimescu a declarat ieri, că în cel mult două săptămâni vor fi prezentate Comisiei Europene măsurile care vor fi luate pentru a corecta situaţia înregistrată la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (AM-POP). Domnia sa a precizat: "Comisia Europeană ne-a trimis o scrisoare extrem de critică, iar noi vom relua punct cu punct aceste critici din raportul de audit. Vrem să le rezolvăm, să mergem la Autoritatea de Audit să recunoască ceea ce am făcut, iar pe urmă la Bruxelles şi să ne dea drumul la bani. Deşi fondurile pe pes-cuit nu sunt multe, 230 de milioane de euro, comparativ cu cele opt miliarde de euro venite pe dezvoltare rurală, pentru sector sunt foarte importante. Nu cred că într-o perioadă de criză îşi poate permite cineva să blocheze orice sursă de finanţare externă". Acesta a subliniat că plăţile solicitate de beneficiari prin POP sunt plătite din bugetul de stat, dar banii nu sunt returnaţi de la Comisia Europeană din cauza deficienţelor.

Potrivit scrisorii transmise de CE, România înregistrează erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Plăţile prin Programul Operaţional pentru Pescuit sunt întrerupte începând cu 13 ianuarie 2012, pentru o perioadă de 6 luni, România riscând să intre în suspendare de plăţi pe acest program, dacă deficienţele nu vor fi corectate până pe 13 iulie 2012. Într-o eventuală a treia fază ar urma să fie impuse şi penalităţi statului român. În prezent, prin Programul Operaţional pentru Pescuit au fost efectuate plăţi către beneficiari de la bugetul de stat de 60 de milioane de euro, care nu au fost încă rambursate de la bugetul UE.

• Irimescu: Statul ar trebui să găsească soluţii pentru încurajarea românilor care vor să cumpere terenuri agricole

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, consideră că statul român ar trebui să găseas-că soluţii pentru încurajarea românilor să cumpere terenuri agricole, în perspectiva liberalizării pieţei funciare în 2014. "Consider că pe lângă demersurile de prelungire a liberalizării pieţei funciare pe care le va face statul român, ar trebui să facem ceva ca să sprijinim românii care vor să cumpere pământ. Trebuie să găsim un sistem de creditare avantajos în perspectiva liberalizării pieţei funciare în 2014. Noi am vorbit şi cu comisarul Dacian Cioloş şi vom vedea cum poate fi rezolvată această problemă. În prezent, aşteptăm şi rezultatul analizei juriştilor de la Ministerul Afacerilor Europene, care analizează posibilitatea prelungirii interdicţiei de a liberaliza piaţa funciară în 2014'', a precizat Irimescu. Acesta a subliniat că un raport privind implementarea restricţiei de a vinde terenuri agricole străinilor după 2014, în România şi Bulgaria, a fost analizat anul trecut în Consiliul de Miniştri, dar concluziile au precizat că nu există o presiune atât de mare încât să fie nevoie de o menţinere a acestei restricţii şi după 2014.

În prezent, străinii - persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole până în 2013, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, fiind considerate persoane juridice române. La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a Româ-niei este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.

Potrivit datelor MADR, citate de Agerpres, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.