Achiziţiile de aur ale japonezilor indică lipsa de încredere în succesul Abenomics

Într-o societate care se află, încă, în prima linie a inovaţiilor tehnologice şi care îşi îngrijeşte animalele de companie virtuale, apar semnale tot mai dese de întoarcere la realitate.

Revenirea la guvernare a lui Shinzo Abe, în decembrie 2012, în Japonia a fost însoţită de promisiunea reluării creşterii economice pe baza unor politici fiscale şi monetare cunoscute sub numele Abenomics. Un al treilea pilon ar fi trebuit să fie reformele structurale.

Dar nu a fost, acestea fiind împiedicate de celelalte două politici, menite tocmai să readucă Japonia la statutul de mare putere economică, dar pe fondul menţinerii structurii economice construite în perioada postbelică.

Şi a venit 1 aprilie 2014, începutul unui nou an fiscal, marcat de creşterea taxei asupra consumului până la 8%, de la 5% anterior. Guvernul motivează majorarea prin necesitatea obţinerii de noi surse pentru reducerea deficitului bugetar şi a datoriei publice.

Dar poate economia să susţină o astfel de majorare? Acţiunile premergătoare, atât ale consumatorilor cât şi ale companiilor, indică un răspuns negativ.

La nivelul consumatorilor s-a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor retail, iar sume importante au fost alocate pentru achiziţiile de aur.

Conform unui articol din Financial Times, o companie din Tokio înfiinţată în urmă cu 120 de ani a înregistrat, în martie 2014, cele mai mari vânzări din întreaga sa istorie.

Dar motivul adevărat nu pare să fie doar creşterea taxelor asupra consumului, mai ales că această creştere a fost anunţată de mai mult timp. "Încet şi sigur, oamenii se pregătesc pentru ceea ce este mai rău, adică un eşec al politicii guvernamentale de stimulare fiscală şi monetară a economiei", a declarat Itsuo Toshima, consultant al fondurilor de pensii, pentru FT. Cotidianul financiar britanic mai scrie că analiştii au opinii împărţite privind supravieţuirea Abenomics şi a guvernului ca urmare a majorării taxei asupra consumului, în condiţiile în care ultima creştere, din 1997, a fost urmată de o recesiune puternică.

"Dezamăgirea faţă de Abenomics este tot mai mare", a declarat un manager de portofoliu de la Saison Asset Management pentru Bloomberg, deoarece "vorbele nu s-au transformat şi în acţiune".

La nivelul companiilor situaţia pare să fie şi mai gravă, pe fondul unui declin accelerat al competitivităţii internaţionale, ilustrat de deteriorarea accentuată a balanţei comerciale.

În ianuarie 2014, Japonia a înregistrat un deficit comercial record de 2,79 trilioane de yeni (23,7 miliarde de dolari), în condiţiile în care deprecierea monedei a declanşat o creştere explozivă a valorii importurilor, aflată departe de capacitatea de compensare a exporturilor.

În mod surprinzător, cele mai mari creşteri anuale s-au înregistrat pentru importurile de componente electronice şi calculatoare, valoarea importurilor de petrol fiind abia pe locul patru în clasament. Creşterea dezechilibrelor externe de la începutul anului curent nu face decât să continue tendinţa ultimilor trei ani, caracterizaţi de o adâncire fără precedent a deficitului comercial (vezi grafic).

După intrarea în vigoare a noului prag de taxare a consumului, se va stabiliza situaţia, iar exporturile vor reveni la rolul de motor al creşterii economice?

Puţin probabil. Conform ultimului sondaj al Băncii Japoniei, privind perspectivele condiţiilor de afaceri, companiile se aşteaptă la deteriorarea acestora şi nu au planificat investiţii în noul an fiscal, după cum scrie Bloomberg. Estimări de pe piaţă arată că Japonia se poate confrunta cu o contracţie economică semnificativă în T2 2014, în condiţiile scăderii masive a cererii interne.

Foarte pesimişti sunt şi investitorii străini. Indicele Topix de la Tokyo Stock Exchange a înregistrat un declin de circa 9% în T1 2014, după o creştere cu 51% în 2013, pe fondul ieşirilor masive al investitorilor străini. Bloomberg scrie că aceştia au vândut acţiuni ale companiilor japoneze cu o valoare de 975 miliarde de yeni doar într-o săptămână din luna martie 2014, cel mai ridicat nivel de la crash-ul din 1987.

Analiştii de la grupul financiar Nomura Holdings completează pesimismul de pe piaţă cu recomandări directe de cumpărare a instrumentelor CDS (n.a. Credit Default Swap) în scopul limitării pierderilor potenţiale pentru expunerile faţă de companiile japoneze.

"Declinul competitivităţii produselor japoneze este vinovat pentru creşterea deficitului comercial şi al celui de cont curent, deficite care nu pot fi explicate doar prin creşterea preţurilor importurilor", a declarat Toshihiro Uomoto, economist la Nomura, pentru Bloomberg.

În aceste condiţii, Japonia se va confrunta cu o capacitate tot mai redusă de finanţare a datoriei publice, care va ajunge la 242% din PIB până la sfârşitul anului curent, conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional.

Glumele şi farsele care însoţesc începutul lunii aprilie sunt deosebit de populare şi în Japonia. Pentru o naţiune care consideră că "râsul este cel mai bun medicament" sau că "norocul este atras de o casă veselă", anul acesta parcă vrea să dezrădăcineze şi ultima urmă de optimism.

Chiar este nevoie de prăbuşirea economică, înainte ca autorităţile să realizeze că bunăstarea sau redresarea acesteia la standardele precedente nu poate fi precedată de simbolurile sale tipărite?