Acte europene contradictorii în privinţa moderării pe platformele online a conţinutului mass-media

Excepţiile prevăzute de Actul european pentru libertatea presei (EMFA) în privinţa libertăţii conţinutului mass-media în spaţiul online ar duce la o implementare parţială a Digital Services Act (DSA) - act normativ adoptat la nivel european pentru cenzurarea ştirilor false pe cele mai mari platforme online, afirmă Diana Wallis, fost europarlamentar britanic şi actual preşedinte al Consiliului de Administraţie al EU DisinfoLab, într-un editorial publicat de Euractiv.com.

"«Dezinformarea este o ameninţare pentru democraţiile noastre» este o declaraţie cu care aproape fiecare grup politic din Parlamentul European este de acord. Au fost făcute multe declaraţii politice pe această temă care solicită să se facă mai mult pentru a contracara dezinformarea, mai ales după atacul Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Ca parte a acestui efort, Uniunea Europeană a adoptat recent, legislaţia despre care mulţi speră că va oferi cadrul de reglementare necesar pentru a aborda - cel puţin parţial - provocarea dezinformării. Din păcate, există pericolul să ajungem să nu vedem rezultatele pozitive pe care DSA promite să le aducă. Există încercări de a submina DSA cu excepţii pentru conţinutul media aşa cum sunt ele prevăzute în Actul european pentru libertatea presei (EMFA), aflat în prezent pe masa legislatorilor UE. Acest act conţine o măsură care ar inversa în mod efectiv prevederile DSA şi ar împiedica platforme precum Twitter şi Facebook să modereze conţinutul provenit de la oricine se pretinde a fi un mijloc mass-media", susţine Diana Wallis.

Preşedintele EU DisinfoLab susţine că adoptarea EMFA ar facilita publicarea oricărui articol pe platformele Twitter sau Facebook, care vor fi nevoite să aştepte 24 sau 48 de ore înainte de a adăuga referinţe cu privire la veridicitatea informaţiilor din respectivul articol, şi asta abia după ce vor contacta respectivul mijloc mass-media.

"Cei care s-au lovit de astfel de dezinformări ştiu că primele 24 de ore sunt critice. Permiterea unui astfel de schimb dus-întors de date va aduce beneficii doar răspândirii dezinformării, care poate fi amplificată şi mai mult de algoritmi şi poate deveni aproape de neoprit. Mulţi jurnalişti şi analişti ai informaţiilor s-au plâns în trecut că platformele online u făceau suficient pentru a reduce vizibilitatea unei astfel de dezinformări virale. Comisia însăşi menţionează că «Platformele online globale acţionează ca porţi de acces către conţinutul media, cu modele de afaceri care tind să dezintermedieze accesul la serviciile media şi să amplifice conţinutul polarizat şi dezinformarea»". De ce ar încuraja UE atunci polarizarea şi dezinformarea în continuare prin prevenirea moderării conţinutului?", arată Diana Wallis.

Ea susţine că este necesară combaterea rapidă a dezinformării, mai ales că în state europene precum Ungaria şi Polonia, "mass-media de stat difuzează propagandă, în unele cazuri chiar naraţiuni pro-ruse, şi ar fi potrivit viitoarei EMFA scutită de moderarea conţinutului".

Diane Wallis afirmă că rolul presei în operaţiunile de dezinformare şi influenţă este uriaş, iar acest rol e constatat zilnic de EU DisInfoLab în cadrul fiecărei investigaţii făcute.

"Ar trebui să aşteptăm ca acest conflict dintre DSA - care obligă platformele să facă moderarea conţinutului - şi EMFA - care împiedică legal platformele să modereze conţinutul mass-media - să fie rezolvat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Dar ce se va întâmpla, ce vor face platformele online până la o decizie a CJUE? Probabil că vor înceta să modereze orice se apropie de noţiunea de conţinut media, pentru a evita dificultăţile şi costurile. Chiar nu avem nevoie de nicio excepţie în privinţa mass-media. Nu există dovezi care să sugereze că supramoderarea conţinutului media este o problemă sistemică, iar evaluarea impactului efectuată de Comisie nu sugerează nici acest lucru. Odată cu DSA, Europa tocmai a adoptat reguli orizontale de moderare a conţinutului în care libertatea şi pluralitatea mass-media sunt esenţiale. Cu siguranţă ar trebui mai degrabă să dăm o şansă ca DSA să funcţioneze, în loc să spunem că a eşuat deja înainte de a fi aplicabil. Scutirea mass-media nu va ajuta la libertatea şi pluralitatea mass-media, ci dimpotrivă, va permite dezinformarea la scară industrială, va reduce şi mai mult vizibilitatea pentru mass-media de renume şi încrederea societăţii în aceasta", arată preşedintele EU DisinfoLab.

Sursa citată aminteşte că în anul 2022 Maria Ressa şi Dmitri Muratov, laureaţi şi jurnalişti ai Premiului Nobel pentru Pace 2021, au cerut UE să se asigure că nicio derogare a mass-media nu este inclusă în nicio legislaţie tehnologică sau în planul în 10 puncte pentru abordarea crizei informaţionale, solicitare susţinută de peste 100 de organizaţii ale societăţii civile.