Acţiunile Federaţiei Ruse, privite cu îngrijorare de NATO

Creşterea capacităţii NATO de apărare la Marea Neagră şi problemele generate de încălcarea de către Federaţia Rusă a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (IFN) au constituit principalele teme de discuţie dintre pre­şedintele Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg, secretarul general al alianţei militare nord-atlantice.

Şeful statului a menţionta că apărarea pe flancul estic şi în regiunea Mării Negre trebuie să rămână o prioritate, cu atât mai mult cu cât situaţia de securitate din zona noastră reprezintă o sursă de preocupare majoră pentru NATO. Domnia sa a precizat că este necesară consolidarea Brigăzii Multinaţionale de la Craiova, pentru asigurarea unei prezenţe constante a navelor aliate în Marea Neagră, precum şi pentru stabilirea unor aranjamente militare de comandă şi control cât mai eficiente.

Klaus Iohannis a declarat: "Româ­nia va continua să acţioneze ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune şi, evident, va continua să îşi îndeplineas­că toate responsabilităţile asumate.

(...) Prin implicarea noastră, prin efortul nostru am reuşit să facem pe toţi aliaţii să înţeleagă importanţa aces­tei regiuni a Mării Negre. În acelaşi timp, am susţinut importanţa continuării unui sprijin activ al NATO pentru partenerii săi care sunt vizaţi de ameninţări, fie de natură convenţională, fie de natură hibridă".

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care s-a aflat în aceste zile la Bucureşti, cu prilejul reuniunii informale a miniştrilor apărării din Uniunea Europeană, s-a referit în principal la nerespectarea de către autorităţile de la Moscova a prevederilor din tratatul INF.

Jens Stoltenberg a declarat: "Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în oraşele europene. La întâlnirea din decembrie a miniştrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toţi aliaţii, au anunţat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziţie pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile şi, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcţie. Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF şi autorităţile militare NATO au început deja să se intereseze de consecinţe. NATO trebuie să menţină un element eficient de descurajare, precum şi o apărare foarte credibilă şi puternică".

Secretarul general al NATO s-a referit şi la succesul recent al autorităţilor de la Atena şi Skopje care au reuşit să pună în practică acordul privind Republica Macedonia de Nord, fapt care deschide larg porţile alianţei nord-atlantice pentru statul din spaţiul ex-iugoslav. Stoltenberg se aşteaptă ca, în curând, cei 29 de aliaţi să semneze protocolul de aderare al Republicii Macedonia de Nord la NATO, iar aceasta să devină cel de-al 30-lea membru al alianţei, fapt menit să aducă stabilitatea în zona Balcanilor de Vest.

În privinţa relaţiei dintre UE şi NATO, mai ales prin prisma faptului că autorităţile europene de la Bruxelles doresc crearea unui sistem european comun de apărare - aşa numita armată UE - Jens Stoltenberg a declarat: "Trebuie să ne fie clar că Uniunea Europeană nu are cum să înlocuiască NATO. Unitatea Europeană nu se poate substitui unităţii transatlantice. NATO rămâne piatra de temelie a securităţii europene, îndeosebi după Brexit. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vor proveni de la aliaţi care nu sunt membri UE".

Domnia sa a precizat că patru din grupurile de luptă din zona Baltică şi Polonia vor fi conduse de aliaţi NATO non-membri UE, adică SUA, Canada şi Marea Britanie. În consecinţă, eforturile UE pentru apărare ar trebui să fie complementare şi nu concurente cu cele ale NATO, cu evitarea suprapunerilor şi cu întărirea legăturilor transatlantice.