ACTIVEWATCH: "Libertatea presei, afectată de contaminarea redacţiilor cu agenţi ai serviciilor de informaţii"

Libertatea presei de la noi a fost afectată, în ultimul an, de o serie de probleme precum politizarea excesivă, mecanismele corupte de finanţare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacţiilor şi contaminarea agendei publice de către agenţi ai serviciilor de informaţii, potrivit ActiveWatch.

Raportul "FreeEx Libertatea Presei în România 2014-2015" arată că, în 2014, ţara noastră s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei, realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

În plus, mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa noastră este "mai degrabă dependentă" sau "dependentă", un român din cinci este de părere că presa este liberă ("complet independentă" sau "mai degrabă independentă"), iar 24% dintre români cred că presa "nu este nici independentă, nici dependentă", conform sondajului "Încrederea publicului în mass-media din România", dat publicităţii în februarie 2014 şi realizat de Kas & Market Links pentru Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung, pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban şi rural, la nivel naţional.

Potrivit ActiveWatch, transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, începând din 2014, în contextul unui an electoral: "Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase".

Mass-media a fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie, iar acţiunile instanţelor de judecată au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic şi cel de afaceri, unele dintre acestea fiind specifice crimei organizate, consideră reprezentanţii ActiveWatch, care au declarat: "Patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală. S-au înregistrat noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj. Mediul politic şi instituţiile de presă apropiate acestuia au demonstrat că nu au învăţat nimic din experienţa campaniilor electorale din 2004, 2008, respectiv 2009, şi au persistat în iluzia că propaganda mediatică garantează succesul electoral. Arsenalul mediatic pus în funcţiune în sprijinul principalului favorit la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta, a avut, din nou, mai degrabă un efect de bumerag. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele tradiţionale sau alternative, fie către social media".

• "Agenda publică, influenţată de confruntări politice axate pe atacuri la persoană"

Mass-media este dominată de agendele patronilor sau ale finanţatorilor de presă, iar cei mai mulţi dintre aceştia sunt angrenaţi în lupta politică, având dosare penale şi aflându-se deja în arest preventiv sau executând condamnări definitive, au precizat reprezentanţii ActiveWatch. Potrivit surselor citate, agenda publică este astfel influenţată de vocile partizane care se războiesc într-o confruntare zgomotoasă, axată în principal pe atacuri la persoană împotriva adversarilor politici sau mediatici.

Raportul arată că, în 2014, campania electorală a fost dominată de partizanate mediatice făţişe, dezinformări şi atacuri la persoană, unele cu accente naţionaliste, iar din arsenalul canalelor de ştiri nu au lipsit dezinformările, instigările la discriminare prin invocarea etniei sau religiei unuia dintre candidaţi.

Potrivit ActiveWatch, presa continuă să reprezinte pentru mulţi dintre finanţatorii săi un instrument important de obţinere a influenţei în zona politică, de afaceri sau în raport cu justiţia.

Reprezentanţii organizaţiei au adăugat: "Anul 2014 şi primele luni ale lui 2015 au consemnat arestări în lanţ ale unor mari proprietari de presă pentru fapte de corupţie, evaziune fiscală sau spălare de bani. Procurorii au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanţare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri şi patroni de presă. Aceste mecanisme afectează atât mijloacele mass-media centrale, cât şi pe cele locale, care sunt în multe cazuri finanţate de baronii locali din bani publici, folosite drept paravan pentru parazitarea fondurilor publice sau pentru spălarea banilor, prin contracte fictive de publicitate".

Potrivit surselor citate, opacitatea industriei media alimentează suspiciunile publicului privind afinităţile economice şi politice ale presei cu diverse interese de această natură, iar lipsa de transparenţă contribuie la deteriorarea continuă a încrederii publicului în mass-media. Un studiu citat de ActiveWatch şi lansat în martie 2015 arată că numai 28% dintre români consideră că mass-media este independentă, în timp ce 43% dintre subiecţi cred că nu există jurnalism liber în ţara noastră.