Activiştii Greenpeace România au protestat în mijlocul albiei secate a Dunării pentru a atrage atenţia autorităţilor

Activiştii Greenpeace România protestează în mijlocul albiei secate a Dunării pentru a atrage atenţia autorităţilor că urgenţa climatică nu e doar o lozincă. Opt caiace staţionează pe fundul uscat al Dunării, la jumătatea distanţei dintre România şi Bulgaria, pe unde în mod normal treceau vapoare, potrivit unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, activiştii Greenpeace readuc în discuţie semnalele de alarmă trase de oamenii de ştiinţă în cadrul Comisiei Interguvernamentale ONU pentru Schimbări Climatice (IPCC). Reducerea rapidă a emisiilor de gaze de seră şi stoparea arderii de combustibili fosili sunt procese cruciale în protejarea resurselor de apă dulce. Fără acestea, fenomene extreme precum valurile de căldură, seceta, secarea râurilor şi deşertificarea vor fi din ce în ce mai frecvente şi mai grave.

Canicula, precipitaţiile extrem de reduse, agricultura intensivă, lipsa perdelelor forestiere de protecţie şi a măsurilor pentru adaptare la schimbări climatice au adus Europa într-o situaţie critică. Jumătate din ţările UE se confruntă cu o secetă extremă care afectează recoltele, debitul râurilor, alimentarea cu apă a comunităţilor, producţia de energie hidro şi nucleară, transporturile navale. În plus, seceta puternică declanşează şi întreţine incendiile de vegetaţie, tot mai dese şi mai agresive.

Întregul continent se confruntă cu unul dintre cei mai arizi ani din istorie, provocat de criza climatică. Din cauza temperaturilor ridicate ale apelor râului Garonne, Franţa şi-a închis o parte din reactoarele nucleare, care nu mai pot fi răcite. Navele cu marfă care străbat reţeaua de fluvii europene sunt încărcate la jumătate sau chiar la un sfert din capacitate. În România, debitele râurilor au scăzut la cote istorice. 700 de localităţi sunt alimentate restricţionat cu apă. Peste 240.000 de hectare de culturi agricole au fost afectate de secetă. Ca urmare a scăderii debitului Dunării, hidrocentralele de la Porţile de Fier funcţionează la capacitate mult redusă. Producţia de energie hidro a scăzut şi în alte locuri din ţară, punând o presiune suplimentară pe sistemul energetic naţional. La începutul lunii august, debitul Dunării la intrarea în ţară era de 1860 mc/s, la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s). La un debit de 1800 mc/s, centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui oprită.

"Ce se întâmplă în prezent cu Dunărea, cu Jiul şi cu alte bazine hidrografice din întreaga ţară ar trebui să determine autorităţile să acţioneze ACUM! Schimbările climatice sunt aici şi ne afectează puternic, nu mai sunt doar ştiri din locuri îndepărtate, precum Antarctica sau Australia. Debitul râurilor a ajuns la niveluri foarte scăzute, iar perspectiva lunilor ce urmează nu e una îmbucurătoare. Conform prognozelor meteo, seceta se va prelungi, punând sub presiune sistemul energetic, siguranţa alimentară şi aprovizionarea cu apă a ţării. Cu toate acestea, Guvernul României întârzie de peste 2 ani realizarea strategiei pentru îndeplinirea angajamentelor Acordului de la Paris", a declarat Vlad Cătună, reprezentat Greenpeace România.

Greenpeace cere Guvernului României implementarea de urgenţă a măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care alimentează criza climatică, dar şi soluţii vitale de adaptare, precum plantarea unei reţele naţionale de păduri de protecţie care să ne ajute în lupta cu deşertificarea şi deteriorarea calităţii aerului, se mai arată în comunicat.