ACTUALIZARE 17:23 Robert Turcescu, primele declaraţii după deconspirare

Actualizare 21:19 Cristi Godinac (MediaSind): "Clasa politică să privească jurnalismul ca pe un bun public"

Clasa politică ar trebui să-şi schimbe mentalitatea şi să privească jurnalistul ca pe un bun public, nu ca pe "o slugă menită să-i satisfacă nevoile", consideră Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor (FRJ) MediaSind, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

"Soluţia de bază este ca toţi să încercăm să ne schimbăm mentalitatea, şi angajaţi şi angajatori, dar mai ales clasa politică să-şi schimbe mentalitatea şi să privească jurnalistul ca pe un bun public şi nu ca pe o slugă menită să-i satisfacă nevoile", a declarat Cristi Godinac la o conferinţă privind libertatea presei, influenţa politicului asupra mass-media şi corupţia, organizată astăzi la Palatul Parlamentului.

Referitor la cazul Robert Turcescu, preşedintele MediaSind a susţinut că, în urmă cu un an, la iniţiativa ActiveWatch, Comisia LIBE din Parlamentul European a adoptat un amendament prin care solicită statelor membre UE să introducă în legislaţiile naţionale interdicţia de a infiltra agenţi acoperiţi în redacţii, deoarece este afectată confidenţialitatea surselor, se împiedică colectarea informaţiilor, se dezinformează şi se manipulează publicul, este afectată credibilitatea presei, se permite supravegherea redacţiilor şi se introduce un climat de neîncredere în redacţii.

Sindicalistul a prezentat presiunile la care sunt supuşi jurnaliştii: politice, economice şi patronale, cele mai periculoase fiind presiunile politice. La acest capitol, se înscrie introducerea în Strategia Naţională de Apărare a vulnerabilităţii presei la siguranţa naţională, diversele proiecte de lege împotriva mass-media, cum ar fi Legea Jurnalistului, Legea ştirilor pozitive şi negative, pedepsele prevăzute în Codul Penal referitoare la criticile aduse magistraţilor, precum şi refuzul clasei politice de a depolitiza instituţiile publice de radio şi televiziune şi a CNA prin numirea în Consiliile de Administraţie a unor profesionişti neimplicaţi politic, susţine Godinac.

Dacă în Germania Curtea Constituţională a interzis ca numărul membrilor numiţi politic în Consiliile de Administraţie să nu depăsească o treime din totalul membrilor, în radioul şi televiziunea din România, toţi membrii sunt numiţi politic, cu excepţia celor doi reprezentanţi ai salariaţilor, se mai arată în comunicat.

La capitolul presiuni economice, liderul sindical a amintit că, în urma crizei, peste 6.000 de angajaţi din mass-media au rămas fără locuri de muncă şi mai multe publicaţii s-au închis, fără să se ia vreo măsură de sprijin economic, nici prin subvenţii directe şi nici indirecte. Dacă în majoritatea statelor europene TVA-ul pentru mass-media este situat între 0 şi 5%, în România acesta este de 24%. Presa locală a fost cea mai afectată, multe publicaţii fiind obligate să se închidă sau să depindă de bugetele prefecturilor sau ale primăriilor, a punctat Cristi Godinac.

În ceea ce priveşte presiunile patronale, Godinac a susţinut că acestea sunt cele mai frecvente. Din cauza unei legislaţii a muncii dezastruoase, drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă din Mass-Media, cum ar fi sporuri între 5 şi 200%, dar şi drepturi profesionale cum ar fi clauza de conştiinţă, au fost suspendate de la începutul acestui an iar abuzurile împotriva angajaţilor au sporit considerabil. Cristi Godinac a arătat că cele mai multe abuzuri au avut loc în Radioul Public, al cărui preşedinte-director general, susţinut politic, după ce a concediat liderul sindical, a adoptat un regim "dictatorial" împotriva salariaţilor din această instituţie plătită din bani publici, menţionează comunicatul citat.

"Nici rezoluţiile Congreselor Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Federaţiei Europene a Jurnaliştilor şi nici protestele majorităţii organizaţiilor din media naţionale nu au reuşit să convingă Puterea să pună capăt abuzurilor acestui director care a fost confimat ca a făcut parte din fosta Securitate şi care a fost declarat de două ori incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate", a afirmat Godinac.

Ca soluţii propuse pentru ieşirea din criza morală şi financiară în care se află presa, Cristi Godinac a amintit că acestea se află în Raportul misiunii Federaţiei Europene a Jurnaliştilor ce a avut loc în România la începutul anului 2011, concluzii amintite la conferinţă şi de Renate Schroeder, directorul FEJ (foto), printre care se află: retragerea din Strategia Naţională de Apărare a prevederilor privind presa; depolitizarea radioului, televiziunii publice şi a CNA; modificarea Legii Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (pentru asigurarea unei finanţări corecte); modificarea legislaţiei muncii (pentru a se putea încheia contractul colectiv de muncă în mass-media); crearea de instrumente de autoreglementare (cum ar fi Consiliul Etic); TVA între 0 şi 5% pentru mass-media, la fel ca în UE etc.

---

Robert Turcescu a declarat la România TV că după ce a dezvăluit că a fost locotenent-colonel sub acoperire nu a simţit nevoia să mai dea explicaţii suplimentare în faţa nimănui şi că o va face doar în faţa autorităţilor competente, atunci când acestea îi vor cere.

Turcescu a dezvăluit că ultimele zile, cele de după dezvăluirea privind statutul său de ofiţer acoperit în cadrul Armatei, au fost cele mai fericite din viaţa sa, exceptând-o pe cea în care i s-a născut copilul.

"Sunt cele mai fericite zile din viaţa mea, dacă nu iau în calcul naşterea copilului. Mai mult de atât nu am de spus. Ceea ce am avut de spus, am spus; ce am avut de arătat, am arătat", a declarat Robert Turcescu.

Jurnalistul a precizat că îşi doreşte să aibă parte de judecători drepţi, în faţa cărora va spune "absolut tot, cu jurământ, cu mâna pe Biblie", şi a subliniat că nu simte nevoia să se justifice în faţa opiniei publice.

"De acum înainte nu la mine e responsabilitatea judecării. Tot ce îmi dorec e să existe judecători drepţi, iar eu să spun tot ceea ce spun în faţa celor înfăptuiţi să judece. Cei care judecă pro sau contra... e dreptul lor, dar eu, Robert Turcescu, mă văd în situaţia în care vreau să ajung în faţa unui judecător drept. Nu eu sunt cel care decide ce am făcut, ce nu am făcut. Eu am avut un sac în spinare, l-am cărat, dar acum l-am dat jos şi mă simt împăcat", a precizat Robert Turcescu.

"Nu fug de nimic, m-aţi găsit acasă, am stat de vorbă, nu vreau să comentez. Nu vreau să mă justific în faţa opiniei publice. Dacă vreau să spun ceva, voi spune în faţa celor care trebuie, nu la televizor, nu în faţa porţii", a mai spus Robert Turcescu.