Reporter: Pentru ce protestaţi aici? Ce cereţi?
Cristian Cristu: Cer banii pentru acţiunile ce mi-au fost furate de către Guvernul PSD din perioada 2017-2019 prin fals şi abuz cu complicitatea Tribunalului Bucureşti, prin judecător Lucia Ecaterina Ghiţă şi judecătorii Elena Simona Rădoi şi Paul Pricopie de la Curtea de Apel Bucureşti. Dar să explic:
La începutul anului 2017, Comalex se adresează Tribunalului Bucureşti şi cere instanţei să oblige Depozitarul Central să-i transfere în proprietate şi fără bani cele 108.456 de acţiuni din proprietatea mea. Acţiunile erau evidenţiate în Registrul Acţionarilor Comalex care, la fel ca la toate societăţile listate la BVB, este ţinut de către Depozitarul Central.
De fapt, Comalex se adresase direct Depozitarului încă de prin 2013, cerând ca acţiunile mele să fie transferate în contul societăţii. Dar Depozitarul Central a transmis cererea Comalex la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea a răspuns că lipseşte dovada plăţii acţiunilor către mine, deoarece conform art. 98 alin. (2) din Legea 31/1990 şi art. 145 din Legea 297/2004, transferul dreptului de proprietate pentru acţiunile listate la BVB se operează doar contra bani. Neavând sorţi de izbândă, au trecut la planul B, iar Comalex s-a adresat Tribunalului Bucureşti.
La Tribunalul Bucureşti, judecătorul Lucia Ecaterina Ghiţă, dând dovadă de rea-credinţă, dispune să fiu despropietărit de propriile acţiuni, iar judecătorii Elena Simona Rădoi şi Paul Pricopie de la Curtea de Apel Bucureşti, printr-o gravă neglijenţă, menţin această manoperă. Nu trebuie să fii absolvent de drept, ci doar prin simpla lectură a textelor de lege enumerate mai sus îţi dai seama că toată această poveste este un abuz. Dar ce este cel mai bizar este faptul că eu nici măcar nu am fost parte la aceste procese. Am fost pus în faţa faptului împlinit şi nu am posibilitatea să-mi apăr proprietatea privată, garantată de Constituţie la art. 44, deşi Depozitarul Central a cerut la fond să fiu introdus în cauză şi citat, dar cererea a fost respinsă.
Cu alte cuvinte, oricine din această ţară se poate adresa instanţelor de judecată şi poate cere ca orice proprietate privată să fie transferată în patrimoniul propriu, iar instanţa emite o Sentinţă şi/sau Decizie şi proprietarii de drept sunt spoliaţi şi batjocoriţi de Statul Român. Ne mai mirăm de ce nu ne vor olandezii în spaţiul Schengen ...
Reporter: De ce aţi recurs la această formă extremă de protest?
Cristian Cristu: Este singura cale care mi-a rămas. Eu, pe la sfârştul lunii aprile 2022, am fost la Ministerul Economiei, la domnul ministru Florin Spătaru, şi i-am povestit ce mi s-a întâmplat. Dumnealui a părut surprins şi mi-a cerut să-i pun la dispoziţie toate dovezile, urmând să ia legătura cu cei de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) să vadă ce opinie au cei de acolo. Vă reamintesc că AAAS deţine 53,67 % din acţiunile Comalex, societate cu sediul în Alexandria, judeţul Teleorman. Practic nu se întâmplă nimic în societate fără acordul AAAS, iar în Adunările Generale ale Acţionarilor, întreaga activitate a societăţii, inclusiv litigiile, este aprobată doar de AAAS, care este sub coordonarea Ministerului Economiei.
Reporter: Şi ce răspuns aţi primit de la minister?
Cristian Cristu: Prima dată, pe la sfârşitul lunii iulie, am primit un răspuns de la AAAS, care era similar cu cel pe care-l primisem de la ei în anul 2020 - anume că entitatea nu se pronunţă asupra unor hotărâri judecătoreşti. După care, am primit un răspuns şi de la minister, precum că cele sesizate în memoriul meu sunt de competenţa AAAS. Cred că cei de la AAAS şi-au dorit să scape de mine din acţionariatul Comalex.
Reporter: De ce credeţi asta?
Cristian Cristu: Este o poveste ceva mai lungă, dar pe scurt lucrurile s-au derulat cam aşa -
- La finele anului 2004, Comalex a vândut la preţ de apartament 24 spaţii comerciale pe care le deţinea în fondul de comerţ, către fruntaşi ai PSD din judeţul Teleorman, adică Liviu Nicolae Dragnea, Marian Fişcuci, Teodor Niţulescu, Nicolae Tatu şi alţii, bineînţeles cu aprobarea AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), actualul AAAS, acţionar majoritar.
- La începutul anului 2005, corpul de control al primului ministru a fost în control la Comalex şi a constatat o serie de ilegalităţi, inclusiv acele vânzări de spaţii comerciale din fondul de comerţ, către celebrele Teldrum SA, Proinvest SRL, JGV Rocris SRL, Com Tessis SRL, etc., şi a dispus prin actul de control sesizarea DNA.
- A fost întocmit un dosar penal, iar în anul 2012 s-a lăsat cu ani grei de condamnare pentru fostul director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al Comalex - Chişamera Victor, Florea Adriana fost membru CA şi Rusu Daniela evaluator al spaţiilor comerciale vândute.
Reporter: Ce legătură au acestea cu acţiunile deţinute de dumneavoastră la Comalex?
Cristian Cristu: AAAS este fostul AVAS, iar după condamnarea celor de la Comalex (care în opinia mea sunt acarul Păun, principalul vinovat fiind AVAS, acţionarul majoritar, fără de care nu era posibilă vânzarea fondului de comerţ) a vrut să scape de acest "cartof fierbinte" şi a scos la privatizare pachetul majoritar de acţiuni deţinut la Comalex la un preţ derizoriu, de 6,65 de lei pe acţiune. Spun că preţul era derizoriu deoarece Comalex deţine în prezent, cam 4.000 metri pătraţi de spaţii comerciale. Aşa că am atras atenţia celor de la AVAS din acea perioadă că acţiuniţe sunt subevaluate, iar prejudiciul de aproape un milion de euro din condamnarea fostei conduceri a Comalex nu se regăsea în Bilanţ, drept activ contingent. Licitaţia nu s-a mai ţinut dar, un amănunt important, singurul care a cumpărat Dosarul de prezentare a fost Proinvest SRL, compania deţinută de Marian Fişcuci. La licitaţie lipsa Dosarului de prezentare era condiţie eliminatorie. Practic, era o licitaţie de formă. Apoi am auzit pe surse că Marian Fişcuci ar fi declarat după asta, dar nu am dovezi, că va cumpăra pachetul majoritar de acţiuni din portofoliul AVAS de la Comalex, doar dacă cei de la AVAS reuşesc să scape de mine ... şi uite că au scăpat. A nu se înţelege că Fişcuci ar fi cerut celor de la AVAS şi de la Comalex să-mi fure prin fals (fals prin omisiune) acţiunile. Dar cei de la Comalex şi cei de la AVAS, care sunt numiţi politic fireşte, au încercat să-i facă pe plac liderului suprem al PSD, mă refer la Liviu Nicolae Dragnea, deoarece Marian Fişcuci este o interfaţă a acestuia.
Au încercat iniţial la Depozitarul Central, aşa cum am spus la început, dar ASF nu a fost de acord ca transferul să se facă fără bani. Au mers la Tribunal şi la Curtea de Apel şi acolo au găsit persoanele potrivite unde au obţinut ceea ce voiau să obţină. Un amănunt, vicepreşedinte şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, din anul 2016 până în prezent, este doamna Luminiţa Criştiu-Ninu, fost preşedinte al Tribunalului Teleorman, iar soţul acesteia consilier în Consiliul Judeţean Teleorman. Eu nu cred în coincidenţe.
Reporter: Ce aveţi de gând să faceţi în continuare?
Cristian Cristu: Să lupt, prin toate mijloacele legale, să-mi recuperez investiţia.
Reporter: Vă mulţumesc!
-----------------------------
Cazul lui Cristian Cristu, ce a fost prezentat de ziarul BURSA în data de 6 iunie, poate fi accesat aici: "Un investitor acuză că a fost desproprietărit de acţiunile deţinute la o companie listată"
Tot în acea zi, am prezentat legăturile dintre Comalex şi PSD Teleorman: "Comalex, o societate devalizată de PSD"
Note
La art. 98, alin. (2) din Legea 31/1990 (legea societăţilor comerciale) se arată că: "Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare se transmite potrivit prevederilor legislaţiei pieţei de capital".
La art .145, alin (1) din Legea 297/2004 (legea pieţei de capital) se menţionează că: " Transferul dreptului de proprietate privind instrumentele financiare, altele decât cele derivate, are loc, la data decontării, în cadrul sistemului de compensare-decontare, pe baza principiului livrare contra plată".
Art. 44 din Constituţie menţioneză că: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate (...). (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular (...). (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".
1. fără titlu
(mesaj trimis de ggg în data de 08.11.2022, 00:23)
pt magarii de genul nu il umfla pe Dragnea, ca ar rezulta anii grei si puscarie pt el si pentru alte persoane importante, ca sa nu mai spunem ca se pierd si sume mari de bani. Il umfla pentru maruntis si iese dupa 1 an si curat ca lacrima.
si cica ca plange lumea dupa Kovesi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2022, 09:24)
imi pare rau de bietul om, dar asta e o mica lectie pt investitiile pe bursa din ro , unde legislatia de protectie a investiotorului lipsestye cu desavarsire
mai bine stai departe si joci pe alte piete
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2022, 09:39)
Nu ma mira nimic. Noi am avut pamant care a fost trecut pe alt nume la marea cadastrare. Proprietarii nici macar nu au fost chemati la fata locului cand s-au verificat hotare.
Deci, in Romania dreptul la proprietate e asa, un moft.
De acord cu alt comentariu referitor la bursa romana. Noi ne-am limitat expunerea.
Intrebarea logica e: dar expunerea la Romania in sine? Admir mult pe cei care emigreaza.
4. ei vedeti
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2022, 09:58)
asta e riscul de tara, uneori nu il vedem zi de zi, pentru ca nu ne afecteaza pe noi, masina care nu a dat prioritate si a omorat un pieton pe trecere, asta e, nu era ruda cu noi, i s-a intamplat altuia nu ne afecteaza, eh ce avem aici , un om caruia i s-a luat proprietatea privata, dar nu e neam cu noi, nu ne intereseaza, cand tie o sa iti pese de mine, si mie de tine, atunci o sa mearga tara asta. Pana atunci intreb retoric, VI SE PARE CA ROMANIA E O TARA DEMOCRATA IN CARE FUNCTIONEAZA INSTITUTIILE STATULUI IN ROLUL SI MISIUNEA LOR? HA HA HA HA HA HA HA HAHA TREZITI-VA SI VEDETI UNDE SUNTEM
4.1. Riscul de tara e la implementare OMFP (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Nobody în data de 08.11.2022, 16:12)
Stimate domnule Cristu,
O alta problema a firmelor care sunt listate pe piata nereglementata o reprezinta neimplementarea situatiolor financiare care permit evitarea reprezentarii ajustarii la inflatie a capitalului sociale, asa cum a fost si pana in 2012, atunci cand s a reparat aceasta greseala. Publicatia Bursa VA poate ajuta in a evidentia diferentele dintre cele doua acte normative. Cu stima