Propunerea premierului de modificare a modului de impozitare este surprinzătoare, în condiţiile în care, în prezent, se implementează un nou sistem legat de impozitare a clădirilor, susţine Adrian Vascu, partener la compania de evaluare Veridio şi fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR)
Declaraţia sa vine ca reacţie la afirmaţiile pe care primul ministru, Dacian Cioloş a făcut-o, luni, în legătură cu noul sistem de impozitare.
Şeful Guvernului a vorbit despre o posibilă "re-gândire" a modului de impozite şi taxe locale, dând ca exemplu impozitul pe proprietate: "Poate analizăm trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă a imobilelor şi nu pe baza amplasării lor". Noul sistem de impozitare ar putea reprezenta pentru autorităţile locale o sursă suplimentară de obţinere a veniturilor, a spus Dacian Cioloş, afirmând că principalele surse de creştere a veniturilor de la nivelul municipalităţilor sunt "regândirea sistemului de taxe şi impozite locale, mai ales a impozitului pe proprietate".
În replică, Adrian Vascu ne-a precizat: "Aşa cum a fost citată de către presă, afirmaţia prim-ministrului nu este foarte clară. Se vorbeşte de trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă a proprietăţilor prin renunţarea la actualul sistem care ţine seama de amplasarea acestora. Contradicţia provine din faptul că valoarea de piaţă este influenţată semnificativ de amplasarea proprietăţii, iar în prezent sistemul de impozitare nu ţine seama de locul de amplasare a clădirii.
Altfel, ideea poate fi analizată, pentru că ar reprezenta un următor pas în care nu vom mai avea impozit pe clădiri şi taxă pe teren, separate (ca în prezent), ci se va impozita proprietatea în ansamblul ei (prin proprietate imobiliară înţelegându-se întotdeauna terenul şi clădirea). Modificarea va trebui pregătită însă cu migală, pentru că necesită schimbări radicale în modul de stabilire a valorilor impozabile, necesită modificarea sistemelor informatice utilizate de către autorităţile locale şi, nu în ultimul rând, măsura asociază bugetele locale cu evoluţia pieţei imobiliare, al cărei ciclu este posibil să afecteze o cotă importantă din veniturile viitoare ale autorităţilor locale şi cu siguranţă predictibilitatea acestora".
Adrian Vascu ne-a explicat că, potrivit noilor reguli fiscale, pentru clădirile identice cu aceeaşi utilizare, valoarea impozabilă se "măsoară" cu aceleaşi instrumente, iar cota de impozitare este selectată din intervale identice pentru fiecare tip de utilizare (0,08%-0,2% pentru clădiri cu utilizare rezidenţială şi 0,2%-1,3% pentru clădiri cu utilizare nerezidenţială).
Domnul Vascu a adăugat: "Practica a dovedit însă că, în realitate, nu s-au unformizat impozitele în toate localităţile din România, pentru că autorităţile locale au selectat din intervale identice cote diferite de impozitare pentru clădiri având aceeaşi utilizare, dar tip diferit de proprietari. Astfel, concluzia este că nu s-a realizat uniformizarea impozitului".
Domnia sa menţionează că, acum, impozitul rezultă din îmbinarea a doi factori: valoarea impozabilă şi cota de impozitare. Dintre cele două, singura variabilă este cota de impozitare, pe care autorităţile locale o pot selecta din interiorul unor intervale prevăzute de Noul Cod Fiscal. Astfel, potrivit lui Adrian Vascu, impozitul a scăzut în cazul persoanelor juridice care deţin clădiri rezidenţiale: "Cota de impozitare a scăzut de la 1,5% anul trecut la un procent din intervalul 0,08%-0,2%, în funcţie de decizia autorităţilor locale".
Reprezentantul Veridio ne-a spus, succint, care impozite vor creşte şi care vor scădea, în baza noului Cod Fiscal:
- " Impozitele pe clădirile nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice vor creşte, conform articolului 458 din Codul Fiscal, care prevede nivelul cotei de impozitare a clădirilor nerezidenţiale ce aparţin persoanelor fizice. Aceasta este cuprinsă între 0,2% şi 1,3%, în condiţiile în care, până acum, aceste tipuri de clădiri erau impozitate cu 0,1%. Luând în calcul că în zona valorilor impozabile modificările nu vor fi atât de semnificative, cotele de impozitare vor creşte de la minim dublu la de 13 ori.
- Impozitele pe clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice vor scădea. Această afirmaţie are la bază art 460 (1) din Codul Fiscal, care arată că, pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice, cota de impozitare se situează în intervalul 0,08%-0,2%. Reducerea impozitului rezultă din faptul că, potrivit Codului Fiscal anterior, pentru clădirile aparţinând persoanelor juridice cota de impozitare era situată între 0,5% şi 1,5% şi era aplicată asupra valorii de inventar înregistrată în situaţiile financiare.
- Pentru sediile de firme fără activitate economică situate în clădirile aparţinând persoanelor fizice, impozitul va fi similar cu cel al utilizării rezidenţiale. Această situaţie este prevăzută în art. 459 (2) din Codul Fiscal. În foarte multe dintre apartamentele sau casele de locuit în care au fost înregistrate domicilii fiscale nu se desfăşoară activităţi economice. În aceste cazuri, care vor fi declarate de contribuabili pe proprie răspundere, impozitul va fi calculat pe baza algoritmului prevăzut de art. 457 din codul fiscal, adică aplicând regulile apartamentelor utilizate în scop rezidenţial".
1. profesionist
(mesaj trimis de av deleanu în data de 29.02.2016, 08:37)
eu , prim ministru, l asi fi luat pe adrian vascu consilier.
clear cut!
1.1. pentru d-l Vascu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Evererst în data de 29.02.2016, 09:14)
considerati normal ca pentru un spatiu comercial dintr-o localitate modesta sa se plateasca aproxomativ aceiasi impozit cat pentru un spatiu din Bucuresti ??
valoarea de cost fiind aceiasi ?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de raspuns pentru av deleanu în data de 29.02.2016, 13:33)
ce va face sa credeti ca nu este deja? Tot acest sistem de impozitare a cladirilor este opera domnului Vascu. E atat de buna incat necesita o modificare urgenta
1.3. ce-i corect, e corect (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de contribuabil în data de 29.02.2016, 13:51)
cota de impozitare in capitala este 0,2, iar in Zalau este 1,3, iar daca val. de impozitare este aceeasi (spatii comerciale cu aceeasi structura si vechime), valoarea impozitului in Zalau va fi de cca 6 ori mai mare !
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.02.2016, 16:35)
Diferenta intre cele doua situatii o reprezinta valoarea terenului care nu este inclusa in impozit. Sa construiesti o cladire este cam acelasi pret atat in Buc cat si in alte localitati (adica nu sunt diferente de cost semnificative)