ADRIAN VASILESCU, BNR: "Încă nu avem o imagine exactă a evoluţiei celui de-al doilea val al pandemiei"

Trimestrul al patrulea este unul cu cântec, în contextul în care nu avem încă o imagine exactă a evoluţiei acestui al doilea val al pandemiei, ne-a precizat Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Oficialul BNR a mai precizat trimestrul al patrulea s-ar putea să nu mai poată fi salvat, însă un vaccin ar putea salva trimestrul întâi de anul viitor.

Acesta ne-a precizat: "Trimestrul patru este un trimestru cu cântec. Nu avem o imagine exactă încă a evoluţiei acestui val al doilea. Unii spun că este abia la început... că această creştere a deceselor şi a infectărilor zilnice, cu măsurile care s-au luat pentru restrângerea activităţilor şi o mai accentuată izolare, toate astea s-ar putea să ne întoarcă într-un fel în trimestrul doi. Ne uităm însă ce se conturează în legătură cu vaccinul. Trimestrul patru, sigur, s-ar putea să nu mai poată fi salvat, dar va fi salvat trimestrul întâi de anul viitor".

Totodată, Vasilescu a comentat datele privind produsul intern brut publicate vineri de INS, oficialul dând de înţeles că încă se resimte comprimarea masivă a exporturilor. Importurile şi-au revenit în trimestrul al treilea cu un ritm superior exporturilor. Acesta a precizat că scăderea serviciilor prestate populaţiei se resimte de asemenea puternic în PIB.

"Ieri (joi - n.r.), a fost şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale. Dobânda (de politică monetară) a rămas pe loc la 1,50%, a scăzut rata la pasivele în valută de la 6% la 5%, a rămas la 8% rata la pasivele în lei. Este foarte important, având în vedere că nu există la ora asta un tablou exact cu temeile care ne-au produs acea cădere. Dar dacă ne uităm la analiza pe care a făcut-o CA al BNR o să vedem că avem o comprimare masivă a exporturilor la bunuri şi servicii. Şi e clar că aici importurile şi exporturile se combină şi dau minus în PIB. De aici cred că este cea mai mare parte (din scădere). Când se spune comprimare masivă a exporturilor de bunuri şi servicii e clar că de aici vine principala cădere. Mai ales că a fost o devansare puternică a importurilor faţă de exporturi. Pe urmă, de aici este şi soldul negativ al balanţei comerciale. Este de remarcat faptul că, iată, contul curent a avut şi el un mic recul, dar nu foarte mare, având în vedere că s-a produs o ameliorare a dinamicii balanţei veniturilor - aici sunt luate venituri din participaţii la capital şi din fonduri europene. Dacă nu ar fi fost astea căderea ar fi fost şi mai mare. Pe urmă sunt şi lucruri pozitive. Vânzarea cu amănuntul, şi (vânzarea) la auto/moto, a revenit la nivel pozitiv, dar a rămas negativă variaţia serviciilor prestate populaţiei, care se resimt puternic în PIB. Dar observăm şi o creştere a volumului de construcţii, iar producţia industrială a recuperat o mare parte a declinului din T2 - dar numai o parte, cea mai mare parte, nu în întregime. Şi se remarcă şi o scădere a investiţiilor străine directe", a precizat Adrian Vasilescu.

Acest deceniu va fi unul foarte greu, chiar şi pentru politica monetară, a spus Vasilescu, care a adăugat că măsurile luate de banca naţională au atenuat declinul economic şi au sporit avansul din trimestrul al treilea.

"Dacă ne uităm cu atenţie la dezbaterea de ieri (joi - n.r.) a CA al BNR, o să vedem o trimitere foarte importantă că trimestrul trei a fost salvat de politicile guvernamentale şi de măsurile luate de banca naţională. Eu nu mă amestec în politicile guvernamentale dar pot să spun că măsurile luate de BNR s-au transpus într-o ameliorare a căderii economice din acest an şi în special în creşterea din trimestrul trei. Am în vedere în primul rând că au fost trei importante reduceri ale dobânzii de politică monetară, care împreună cu măsurile pentru asigurarea lichidităţii adecvate în sistemul bancar au asigurat trei lucruri importante: finanţarea bugetului public, finanţarea economiei naţionale şi bani pentru creditarea populaţiei - asta s-a văzut şi în consum, care în această perioadă foarte grea nu a derapat", a mai precizat oficialul.

Inflaţia din România se mişcă într-o direcţie pozitivă după şocul inflaţionist ce a început în toamna lui 2017, în apropierea optimului de 2%, a notat Vasilescu. Inflaţia în septembrie a fost de 2,2%.

Oficialul BNR a mai spus că banca naţională răspunde la deficitele gemene ale României "cu o stabilitate evidentă a cursului de schimb".

"Astfel se păstrează încrederea în moneda naţională şi este foarte important. (...) Menţinerea ratei de politică monetară la 1,50% este un factor de încredere în moneda naţională", a afirmat Adrian Vasilescu, adăugând că deficitele României nu permit o dobândă de politică monetară la fel de scăzută ca cea a altor ţări.

"Aceste deficite sunt riscuri mari. Eu nu ştiu ce va face în continuare Banca Naţională, dacă va mai reduce din nivelul dobânzii de politică monetară sau nu. Asta vom vedea. Deobicei, de la Banca Naţională nicio voce nu face anticipări, nici privind cursul de schimb, nici privind dobânzile", a precizat Vasilescu.