ADS, necesară sau nu agriculturii?

Agenţia Domeniilor Statului (ADS) este fără îndoială una dintre cele mai constroversate instituţii de stat din agricultură.

De numele ADS s-au legat, pe de-o parte, atât controverse legate de retrocedări frauduloase pentru clientela politică sau de procese de privatizare a societăţilor de stat cu profil agricol care ridică şi astăzi semne de întrebare, cât şi merite incontestabile privind procesul de comasare a terenurilor sau volumul de fonduri din ce în ce mai mare livrat la bugetul de stat prin încasarea redevenţelor.

Agenţia a intrat anul acesta în al optulea an de la înfiinţarea şi destul de probabil poate chiar în ultimul de activitate.

Una din primele măsuri de restructurare a sectorului agricol anunţate de ministrul Agriculturii Ilie Sârbu, aflat la al doilea mandat, a fost anunţarea desfiinţării ADS, fără a da prea multe explicaţii în acest sens.

Sârbu a afirmat doar că aceia care au făcut exces pe zona politică trebuie să se retragă, lăsând să se înţeleagă că vremurile retrocedărilor pentru clientela politică au cam apus.

Ministrul uită, însă, să precizeze că pe durata primului său mandat, în perioada 2001-2004, ADS a lucrat, de asemenea, la turaţie maximă în ceea ce priveşte retrocedările cu tentă politică, pentru apropriaţii guvernului şi nu numai.

Sunt voci care afirmă că desfinţarea ADS ar urma să şteargă toate "păcatele" agenţiei de până acum, să scutească nişte băieţi deştepţi ai retrocedărilor de plata unor redevenţe sau de procese cu statul, sau să-i facă latifundiari pe alţii prin transferul terenurilor la administraţiile locale.

Alte persoane văd necesară desfinţarea ADS sau reorganizarea agenţiei pe motiv că anumite activităţi sunt pe sfârşite.

Nu putem şti dacă desfiinţarea ADS este sau nu o mutare inteligentă a Ministerului Agriculturii pe timp de criză dar putem anticipa cele mai importante consecinţe ale acestui proces.

• Statul ar pierde 30 de milioane de euro, în 2009

Dacă ADS va fi desfiinţată, statul va rămâne cu o gaură în buget de circa 30 de milioane de euro anul acesta.

Din punct de vedere economic, ADS-ului nu i se poate imputa că a fost pagubă la casa omului.

Din 2002, primul an de activitate, până în prezent, contribuţiile la bugetul de stat, obţinute în general prin privatizări şi retrocedări, au crescut de la 91 de milioane de lei (în 2002), la peste 100 de milioane, în 2008.

În plus, agenţia estimează că suma virată la bugetul de stat ar urma să crească anul acesta cu 19%, în urma încheierii de noi contracte sau litigiilor cu diverşi agenţi economici.

Pe de altă parte, nici cheltuielile agenţiei nu au depăşit mai mult de 40% din încasări.

De altfel, ADS este finanţată din surse extrabugetare, deci, conform reprezentanţilor agenţiei, "nu ia bani de la buget, ci aduce".

Din perspectiva financiară mutarea pare falimentară.

• Privatizarea societăţilor agricole, la AVAS

Una din atribuţiile importante ale ADS este aceea de privatizare a societăţilor de stat cu profil agricol.

Schimbarea acţionariatului şi trecerea portofoliului la AVAS ar putea schimba cu totul modalitatea de privatizare şi chiar eliminarea condiţiei de păstrare a domeniului de activitate.

Privatizările ar urma să se realizeze în baza legilor generale, şi nu în baza celor speciale care prevăd, printre altele şi păstrarea domeniului de activitate, respectiv agricultura.

Conform datelor ADS remise la solicitarea noastră, agenţia are la ora actuală şase societăţi comerciale privatizabile: Societatea Naţională "Îmbunătăţiri Funciare", SC Agroprodcom Odorheiu-Secuiesc SA, (judeţul Harghita), SC Piscicola Călăraşi SA (judeţul Călăraşi), SC Piscicola Ilfov SA (Baloteşti, judeţul Ilfov), SC Piscicola Zău SA (Zău de Câmpie, judeţul Mureş) şi SC Piscicola Olteniţa SA (judeţul Călăraşi).

În plus, ADS deţine şase societăţi comerciale aflate în procedură de restructurare, prin vânzare de active: SC Agropit SA (Ştefăneşti, judeţul Argeş), SC Agroprod SA (Vânători, judeţul Bihor), SC SAIC Bragadiru SA (judeţu Ilfov), SC Agroindustriala Stârmina Baloteşti SA (Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi) SC Agroindustriala Nufăru SA (judeţul Tulcea) şi SC Cyprinus SA (Vaslui, judeţul Vaslui).

Pe de altă parte, ADS mai deţine şi SC Sericarom SA Bucureşti, ce se va transforma în instituţie publică de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS "Gheorghe Ionescu Siseşti".

• Salarii compensatorii de 10 milioane de euro

Desfinţarea ADS privită din perspectiva socială ar aduce după sine şi problema personalului disponibilizată.

Liderul de sindicat al ADS, Stelian Naciadi ne-a explicat că la agenţie sunt încadraţi 386 de specialişti, din care aproximativ jumătate sunt sindicalişti.

Potrivit sindicalistului, desfinţarea ADS prin lege ar induce un efort bugetar pentru plata salariilor compensatorii în valoare de 47.300.000 lei, circa 10 milioane de euro, în conformitate cu contractului colectiv de muncă.

"Dacă angajaţii, care şi aşa lucrează sub teroare din cauza anunţului ministrului că va desfiinţa ADS, vor fi disponibilizaţi şi nu îşi vor încasa salariile compesatorii vor da în judecată statul şi vor lua în calcul chiar acţiuni de protest", ne-a spus sindicalistul.

• Blocaj la retrocedări: peste 100.000 de cereri sunt nesoluţionate

Cu toate că şi reprezentanţii ADS admit că procesul retrocedărilor de trenuri agricole este pe sfârşite iar posibiltiatea transferului de atribuţii de la agenţie spre autorităţile locale ar putea fi realizat, există însă problema cererilor de retrocedare nesoluţionate.

Fostul preşedinte al ADS Daniel Drăgan explica, pentru BURSA, că agenţia sa mai avea de soluţionat, la nivelul anului trecut, circa 130.000 de cereri de retrocedare din fondul funciar şi forestier disponibil, evaluat, în prezent, la 405.000 hectare.

Prin urmare, desfiinţarea ADS sau reorganizarea agenţiei va amâna şi mai mult acest proces.

• Probleme administrative între consiliile locale

Chiar dacă procesul de retrocedare şi gestiunea terenurilor agricole ar trece la administraţiile locale, riscul de a izbucni un scandal mostru la nivel local atât între autorităţi cât şi între cetăţeni şi stat este real.

Şi asta deoarece sunt suprafeţe de teren retrocedate care, la momentul actual, se întind pe mai multe judeţe, un exemplu elocvent fiind staţiunea pomicolă Băneasa, şi exemplele pot continua.

Probabil, cetăţeanul va fi pus astfel în situaţia de a nu cunoaşte exact cărui administraţii locale să plătească fie redevenţe, fie taxe şi impozite, iar autorităţile locale nu vor şti, nici ele, ce suprafaţă vor avea în arealul propriu mai exact.

• Renta viageră nu poate fi descentralizată

Şeful Oficiului Naţional de Rentă Viageră (ONRV) Theodor Kilaiditis susţine că activitatea de rentă viageră nu poate fi descentralizată, iar desfinţarea acesteia este periculoasă.

Într-un interviu acordat ziarului BURSA, Kilaiditis a arătat că la ora actuală există 70.000 de rentieri, iar estimarea pentru anul acesta este cu 30.000 de rentieri în plus.

Kilaiditis ne-a explicat că, în multe dintre cazuri, beneficiarii de rentă viageră au avut (în cazul vânzării), sau deţin în continuare în situaţia arendării, terenuri agricole în mai multe judeţe ale ţării: "În cele mai multe din cazuri, cei care depun documentele pentru încasarea rentei viagere vin cu cereri la o direcţie locală pentru terenuri în mai multe judeţe ale ţării. Vreau să văd şi eu după descentralizare sau desfiinţarea ADS cum o direcţie spre exemplu din Giurgiu va plăti renta viageră pentru un teren din Cluj".

În plus, Kilaiditis mai precizează: "Încă un lucru foarte important. După ce criteriu descentralizam? După unde trăieşte omul sau după locul în care are terenul? Dacă stai în Timişoara şi ai terenul în Vaslui eşti rentiertul Timisoarei sau al Vasluiului?.

Problema rentei viagere poate fi "rezolvată" însă din inerţie.

Amintim că acest program a fost notificat ca ajutor de stat la Bruxelles doar până în 2010.

Renta se suprapune cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) la capitolul pensionare anticipată, şi este puţin probabil că Ministerul Agriculturii va opta pentru rentă, program în care se dau bani, în defavoarea PNDR, program prin care, teoretic, se pot lua peste opt miliarde de euro.

Rămâne de văzut poziţia Ministerului Agriculturii faţă de renta viageră, întrucât, conform lui Kiliaidits există soluţii chiar pentru păstrarea ambelor forme de sprijin în agricultură.

• Peste 2.000 de dosare în instanţă

Nu în ultimul rând, desfinţarea ADS ar presupune şi o problemă de gesiune a dosarelor din instanţă.

Conform reprezentanţilor ADS, multe din procese, care pot aduce bani, au termene clare de prezentare în innstanţă, iar o reorganizare a ADS, sau desfiinţarea agenţiei ar face imposibilă prezentarea la procese, cel puţin până la găsirea unei soluţii de preluare a litigiilor de către Ministerul Agriculturii.

Interesant este faptul că reprezentanţii ADS admit că, la ora actuală, numărul celor care refuză să mai plătească revedenţa sau alte datorii creşte alarmant, întrucât oamenii profită de speculaţia privind desfiinţarea agenţiei.

Astfel, atât problema încasării redevenţelor, cât şi cea a încasării datoriilor de la partenerii ADS vor rămâne în aer.

Să fie astă adevăratul scop al desfiinţării ADS?