Afacerea Catedrala: prietenii lui Videanu, vecinii lui Dumnezeu

• Antreprenorul general al proiectului de lîngă Catedrala Sf. Iosif este asociat direct cu primarul Capitalei, Adriean Videanu, într-o casă de brokeraj cu sediul la "Asirom"

• Cu cît se înmulţesc etajele clădirii de lîngă Catedrala Sf. Iosif, cu atît partenerii de afaceri ai primarului cîştigă mai mulţi bani

• Proprietarii reali ai afacerii de lîngă catedrală se ascund într-o cutie poştală din Cipru

• Reprezentanţii proprietarilor din Cipru au fost implicaţi adînc în scandaloasa privatizare "Alro"

• Groapa săpată acum de prietenii lui Videanu lîngă catedrală scoate la lumină, după cinci ani, elemente interesante despre vînzarea industriei de aluminiu

Controversatul proiect "Cathedral Plaza", prin care Catedrala Sf. Iosif va fi umbrită de un colos imobiliar de 19 etaje, contestat de Biserica Catolică a beneficiat de sprijinul tacit al Primăriei Capitalei, după numirea lui Adriean Videanu ca primar. Proiectul zace de opt ani, însă a demarat brusc după alegerea ca primar al lui Adriean Videanu. Şi a demarat spectaculos: a crescut de la zece la nouăsprezece etaje. Modul în care a fost aprobat acest proiect în toamna anului trecut arată că mecanismele fostei guvernări au fost împrumutate cu succes de actuala putere care încearcă acelaşi gen de afaceri dubioase pe care le critica cînd se afla în opoziţie.

Afacerea "Cathedral Plaza" întrece însă în cinism alte afaceri de pe malurile Dîmboviţei: un lăcaş al lui Dumnezeu, monument din patrimoniul naţional, riscă să fie lovit în rezistenţa lui cu sprijinul direct al Primăriei Capitalei. Disputa dintre proprietarii afacerii şi reprezentanţii Bisericii Catolice este arbitrată acum chiar de primarul Adriean Videanu.

Dar poate fi Adriean Videanu un arbitru imparţial, din moment ce, aşa cum vom arăta mai jos, prietenii şi partenerii de afaceri sînt chiar constructorii proiectului?!

Iar banii puşi în joc sînt de ordinul milionelor de euro.

• Cadoul Municipalităţii

Consiliul General al Capitalei a aprobat, în data de 29 septembrie 2005, concesionarea fără licitaţie a unui teren (116 mp) aflat în domeniul public din vecinătatea catedralei către "Millennium Building Development", proprietarul proiectului "Cathedral Plaza".

Hotărîrea Consiliului a fost introdusă într-o anexă la un loc cu alte concesiuni aprobate. Motivarea hotărârii stă în faptul că ar fi ajutat la extinderea unor "imobile deja existente".

Pe locul respectiv, care a fost extins cu ajutorul Municipalităţii nu se afla însă nici o construcţie. Lucrările au început abia în acest an, în ciuda opoziţiei Bisericii Catolice care consideră că săpăturile pentru ridicarea imobilului vor şubrezi re-zistenţa catedralei.

Compania Millennium avea de aproape opt ani o suprafaţă de 1978 de mp lîngă terenul concesionat de Primărie, dar nu ridicase nici un imobil, terenul fiind viran. În acceaşi zi (tot pe 29 septembrie 2005), Consiliul General al Capitalei a aprobat şi actualizarea PUZ pentru construcţia de lîngă catedrală. Cînd or fi avut timp să cumprindă terenul proaspăt concesionat în noul PUZ? Sau proiectul era făcut dinainte, cu tot cu acel teren?!

Suprafaţa aprobată pentru construcţie este de 2000 de mp. Surprinde astfel faptul că PUZ-ul aprobat de Municipalitate permite construcţia pe mai mult de 100% din suprafaţa deţinută de firma "Millennium" şi pe 95% din suprafaţa totală, cu tot cu terenul concesionat.

Specialiştii susţin că, în mod normal, procentul nu ar fi trebuit să depăşească 80%, iar pentru zona respectivă ar fi fost indicat un procent de utilizare de 65%. Proiectul a suportat corecţii de-a lungul celor opt ani: la început s-a vorbit de o clădire care să nu depăşească în înălţime catedrala, apoi de una cu zece etaje, pentru ca acum să ajuncă la 19 nivele.

Cu cît clădirea este mai înaltă, cu atît constructorul cîştigă mai mult.

După ce Municipalitatea a aprobat anul trecut construcţia proiectului, proprietarii au ales drept antreprenor general firma de construcţii "Bog"Art", controlată de omul de afaceri Raul Doicescu, unul dintre partenerii Băncii Internaţionale a Religiilor, împreună cu care a fondat compania de asigurare "Provitas".

Valoarea construcţiei este estimată de specialişti la peste 25 de milioane de euro, iar câştigul firmei de construcţii la 30% din această valoare. Ceea ce înseamnă că firma "Bog"Art" ar putea încasa de pe urma acestei afaceri aproximativ 8 milioane de euro.

Raul Doicescu, patronul firmei de construcţii, este asociat direct chiar cu primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, în societatea de brokeraj "Equity Invest", care îşi are sediul în clădirea Asirom. Sediul firmei lui Videanu şi Doicescu nu apare întîmplător în curtea Asirom (societate controlată de Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro), căci un alt partener al lor în casa de brokeraj este Sida Ionescu, nimeni alta decît soţia fostului director executiv al FPS, Gheorghe Iones-cu, în mandatul căruia a fost privatizată compania de asigurare. De altfel, însuşi patronul Ioan Niculae a funcţionat ca cenzor al societăţii lui Videanu pînă în anul 2003.

După ce FPS i-a cedat controlul lui Ioan Niculae în Asirom, Gheorghe Ionescu a devenit şi el acţionar al societăţii de asigurare şi membru în consiliul de administraţie al grupului InterAgro, de unde a fost participant activ în controversata privatizare "Tutunul Românesc", criticată de PD.

În 2003, relaţia dintre Ioan Niculae şi Gheorghe Ionescu s-a răcit din motive necunoscute, astfel că şeful Gheorghe Ionescu s-a retras din afacerile grupului InterAgro.

Anul trecut însă, noua putere l-a numit pe Gheorghe Ionescu direct în consiliul de administraţie al BCR.

• Cutiuţa poştală

Proprietarii reali ai afacerii de lîngă catedrală nu sînt cunos-cuţi, căci ei se ascund în spatele unei firme off-shore din Cipru, mai precis în cutia poştală 25001 de pe Catelaris Streer, Nicosia. De fapt, în această cutiuţă poştală sînt înghesuite 11 firme.

Coincidenţă uluitoare, toate cele 11 firme au afaceri în România, cu aceeaşi activitate şi cu aceeaşi adresă cu a firmei "Millennium Development" (vezi alăturat lista cu societăţile afiliate companiei Millennium).

Surse apropiate afacerii susţin că terenul pe care se construieşte acum ar fi fost achiziţionat, în 1998, de către Peter Braun de la foştii proprietari puşi în posesie după 1990.

Developerul proiectului de lîngă catedrală este firma Willbrook Construct şi ea controlată de o firmă rezidentă într-un off-shore, dar nu în Cipru, ci Insula Man.

Firma Millenium şi compania Willbrook îşi au sediul în aceeaşi adresă, pe strada Cehov nr.2. Cele două firme au dezvoltat mai multe afaceri imobiliare în Bucureşti, Pipera şi Constanţa.

În ultima perioadă s-a vehiculat informaţia că în spatele firmelor amintite s-ar afla de fapt fonduri de investiţii americane, însă la o firmă off-shore nu poţi şti niciodată cine este proprietarul. Singurul nume cu greutate care se intersectează cu acest proiect este Peter Braun, partenerul Guvernului Năstase în negocierile pentru vînzarea combinatului Alro Slatina, una dintre cele mai controversate privatizări din România, cumpărată pe nimic în 2002 de firma americană Marco International, despre care s-a spus că are acţionari din spaţiul ex-sovietic.

Numărul mare de companii din cutiuţa poştală poate fi un indiciu că, de fapt, Peter Braun este doar un reprezentant al acestor afaceri, nu proprietarul lor, aşa cum a fost de altfel şi în cazul Alro. Iar informaţiile care acreditează ideea că în umbra afacerii de la catedrală ar fi mai multe fonduri de investiţii active pe piaţa românească par să aibă un sîmbure de adevăr, căci afacerile lui Peter Braun s-au încrucişat în România cu mai multe fonduri de investiţii.

• Surpriza "Alro"

Mihai Eminescu nr.118 este locul de întîlnire între afacerile lui Peter Braun şi companiile off-shore afiliate firmei "Millennium".

Adresa respectivă găzduieşte atît compania ACARTA Construct SRL (controlată de către firma Cartagena Company Ltd (cu sediul în aceeaşi cutie poştală), cît şi trei firme ale lui Peter Braun - Compal Trade SRL, Alb&Negru Services SRL şi Devco SA.

În 2001, la înfiinţarea firmei, reprezentanţii ACARTA Construct au prezentat la Registrul Comerţului, ca dovadă pentru sediul social din strada Eminescu, un contract de subînchiriere încheiat chiar cu firma "Millennium Bilding Development", proprietara terenului de lîngă catedrală.

După privatizarea combinatului, Peter Braun a fost aproape trei ani vicepreşedintele "Alro", de unde a plecat în 2005 în urma unui scandal cu ceilalţi parteneri.

Peter Braun este un personaj misterios pe piaţa românească. Cetăţean american născut în Ucraina, şi-ar fi început afacerile în Europa de Est încă din 1986 ca reprezentant al unei case de comerţ americane.

După 1990, Braun începe mai multe afaceri în România, fiind potrivit unor surse din piaţa de capital, reprezentantul unor fonduri de investiţii. Afacerile sale au inclus activităţi diverse, de la comerţul cu tutun şi băuturi alcoolice, la afaceri cu petrol şi gaze şi afaceri imobiliare.

Majoritatea afacerilor sale au fost sau sînt bine conectate politic.

Peter Braun a fost reprezentantul şi directorul firmei Romanian Reconstruction Capital, un off-shore tot din Insula Man, care controlează casa de brokeraj "Capital Securities".

Firma al cărei reprezentant este Braun este şi unul dintre acţionarii "Ana Imep", controlată de George Copos.

În casa de brokeraj, Peter Braun este asociat de mai mulţi ani cu Ion Alexander Florescu, bancher englez de origine română, după unele surse fratele lui Radu Florescu, şeful agenţiei de publicitate Saatchi& Saatchi România.

Ion Alexander Florescu este reprezentantul fondului de investiţii "Romanian Investment Fund", înregistrat în Cipru, fond care a deţinut 10% din Alro, pînă la momentul preluării combinatului de către Marco International, companie reprezentată de Peter Braun.

Acest amănunt ridică un alt semn de întrebare asupra privatizării "Alro" Slatina.

La momentul privatizarii s-a vorbit de o acţiune concertată între acţionarii minoritari ai "Alro", acţiune care să pună pe tavă societatea firmei "Marco International". Actorii implicaţi au negat categoric atunci că ar avea vreo legătură între ei. După statul român, cei mai importanţi acţionari minoritari, cu cîte 10% erau "Conef" (reprezentată de Peter Braun) şi "Romanian Investment Fund" (reprezentată de Ion Alexander Florescu). "Marco International" a reuşit să dobîndească o poziţie importantă în societate, cu ajutorul celor două firme, poziţie pe care a speculat-o apoi în negocierile cu Guvernul Năstase.

Peter Braun şi Ion Alexander Florescu au mai fost colegi şi în consiliul de administraţie al companiei "Policolor", în care ca acţionari semnificativi figurează sau au figurat mai multe fonduri de investiţii- Romanian Invest-ment Fund (RIF), Fondul Româno-American de Investiţii (FRAI) sau Broadhurst. Fondul Româno-American de Investiţii a fost asociat cu Adriean Videanu în afacerea "Titan Mar", pînă în octombrie 2004.

RIF şi FRAI sînt acţionari semnificativi de mai mulţi ani într-o altă afacere cunoscută pe piaţa noastră de capital - "Rolast" Piteşti. Aici Ion Alexander Florescu a fost coleg în consiliul de administraţie cu Mihai Cătuneanu, actualul şef al privatizării din Ministerul Economiei şi cu Sebastian Bodu, şeful ANAF. Tot la "Rolast" Piteşti figurează ca administrator şi Barton Sidles, cetăţean american, partener cu Peter Braun într-o altă afacere - AMGAZ Mediaş, companie fondată în 2003 împreună cu ROMGAZ şi Horia Rusu, consilier al ministrului economiei, Dan Ioan Popescu. Potrivit unor surse, la puţin timp după înfiinţarea acestei societăţi, ROMGAZ i-a cedat contractul de furnizare de gaze către compania "Alro". Peter Braun a mai fost reprezentantul Romanian Reconstruction în compania "Socep", operatorul portuar din Constanţa, care în perioada în care Peter Braun era unul dintre administratori s-a asociat într-o altă afacere cu Banca Internaţională a Religiilor, CFR Marfă şi compania de asigurare "Provitas" (fondată printre alţii de Raul Doicesu, prietenul lui Videanu şi antreprenorul Cathedral Plaza).

Modul în care grupul proprietarilor anonimi din Cipru a construit afacerile imobiliare din România seamănă cu cel în care alţi proprietari anonimi au pus mîna pe "Alro" Slatina. Iar Peter Braun pare veriga care uneşte cele două grupări. Surpinzător este acum sprijinul pe care actuala putere îl acordă proiectului "Catedrala", în condiţiile în care acum cinci ani Călin Popescu Tăriceanu şi alţi lideri ai PNL- PD criticau privatizarea "Alro".

Dar pînă şi Dumnezeu are parte de surprize în România.