AGENŢIILE DE PRESĂ:  Croaţia nu renunţă la planul de aderare la euro, în pofida crizei

Croaţia va continua cu următoarea etapă a planului său de a adopta euro, în pofida oricăror efecte negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei, a anunţat marţi Banca Centrală, transmite Reuters.

Croaţia, membru UE din 2013, a trimis anul trecut o scrisoare de intenţie pentru a intra în ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera pentru aderarea la moneda unică. Autorităţile de la Zagreb sunt decise să adopte reforme şi măsuri pentru modernizarea economiei şi reducerea datoriei, ca parte a procesului de aderare la euro.

"Planul nostru de acţiune pentru ERM II continuă, în pofida actualei crize, şi ne vom îndeplini toate angajamentele. În acest context, intrarea în mecanismul ratelor de schimb în semestrul doi din 2020 rămâne foarte realistă", a precizat Banca Centrală într-un răspuns pe mail către Reuters.

Până acum, Croaţia a raportat 790 de cazuri de infectare cu coronavirus şi şase decese.

Autorităţile de la Zagreb au anunţat măsuri de sprijinire a economiei, inclusiv amânarea cu trei luni a plăţii taxelor şi o schemă prin care statul va plăti salarii minme angajaţilor companiilor afectate de criză.

"O posibilă înrăutăţire a situaţiei macroeconomice nu va afecta eforturile noastre de a intra în ERM II, unde trebuie să stăm o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro. Este imposibil să furnizăm o evaluare sigură dacă Croaţia va îndeplini toate criteriile (pentru a intra în zona euro) după acea perioadă", a explicat Banca Centrală.

Două dintre criteriile cheie pentru aderarea la euro sunt un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB şi un deficit bugetar sub 3% din PIB. Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei ţării candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

În ultimii ani, în urma măsurilor de consolidare Croaţia a reuşit să ajungă la un buget echilibrat iar nivelul datoriei publice se află la aproximativ 70% din PIB, de la 85% din PIB.

Dar datoria ar urma să crească din nou în urma măsurilor iniţiale adoptate săptămâna aceasta pentru sprijinirea economiei, în valoare de aproximativ 30 miliarde de kuna (4,33 miliarde de dolari) iar noi măsuri sunt aşteptate săptămâna aceasta.