AGRICULTURA LA ORDINEA ZILEI Interes sporit din partea băncilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Peste 25 de instituţii financiare bancare şi nebancare au depus scrisori de intenţie de participare la formarea unor subgrupuri de lucru pentru identificarea soluţiilor de implementare a instrumentelor financiare prin PNDR 2014-2020 (n.r. Planul Naţional de Dezvoltare Rurală), potrivit unei liste preliminare a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR). În perioada următoare MADR va analiza şi selecţiona partenerii relevanţi.

Printre aceste instituţii menţionăm: Volksbank România, Centrul Român de Politici Europene, Piraeus Bank România, Libra Internet Bank, Banca Millenium SA, Banca Italo-Romena, Intensa Sanpaolo Bank România, Banca Transilvania, Banca Comercială Română, UniCredit Ţiriac Bank SA, BRD Group Societe Generale, CEC Bank, Banca Comercială Carpatica, SC Bancpost SA, OTP Bank Romania SA, ING Bank România, IFN ROMCOM SA, Opportunity Microcredit România, OTP Leasing România IFN S.A., Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA - IFN (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare S.A, Patria Credit IFN S.A., Societatea de Finanţare Rurală LAM-IFN SA, FGCR- IFN S.A, Societatea de Finanţare Rurală FAER IFN SA, Grupul Român pentru Investiţii şi Consultanţă IFN (RGIC)SA.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că interesul sporit al băncilor de a finanţa agricultura este determinat, pe de o parte, de o atractivitate mai mare a noului PNDR iar, pe de altă parte, de nevoia instituţiilor financiare de surse de creditare. "După cum bine ştim, băncile duc lipsă de creditare. Din această cauză, programe precum microcreditarea fermierilor sau «Prima Casă» sunt căutate de instituţiile financiare. Sunt printre puţinele care mai mişcă piaţa", ne-a spus domnia sa.

MADR a încercat să intervină pentru a ajuta agricultorii prin introducerea microcreditelor, în limita sumei de 75.000 de euro. Deşi legea a fost aprobată acum ceva timp, normele pentru crearea fondului pentru acordarea microcreditelor în agricultură au fost aprobate abia la sfârşitul săptămânii trecute.

În opinia secretarului de stat în MADR, Achim Irimescu, faptul că un număr mare de instituţii financiare doresc să colaboreze cu ministerul pentru identificarea soluţiilor de implementare a instrumentelor financiare prin PNDR 2014-2020, este un semnal că băncile au înţeles că finanţarea agriculturii nu implică riscuri atât de mari. "Banii din fondul de susţinere a microcreditelor pentru fermieri este garantat cu bani europeni (n.r. fonduri europene). Acest lucru înseamnă că băncile nu au nimic de pierdut", a spus oficialul.

Din acest fond fermierii vor putea primi până la 75.000 euro pentru cofinanţarea fermelor de familie, maxim 15.000 euro pentru investiţii care nu sunt eligibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi cel mult 25.000 euro pentru înfiinţarea producţiei agricole. La acest fond vor avea acces atât instituţii bancare, cât şi non-bancare, cărora Ministerul Agriculturii la va aloca sume din fond pe baza unor convenţii de lucru.