Aidan White: Criza din media este legată şi de o criză a democraţiei în Europa

Criza care a lovit media din Europa nu se traduce doar prin închiderea unor ziare, lipsa investiţiilor sau pierderea de locuri de muncă în domeniul jurnalismului, ci priveşte şi o criză a democraţiei în Europa, a declarat marţi, pentru AGERPRES, secretarul general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (EFJ), Aidan White. White a făcut această afirmaţie la finalul audierii publice intitulate "Plătind preţul pentru jurnalism şi democraţie", organizată în Parlamentul European, cu sprijinul Intergrupului pentru media din PE, în care au fost analizate tendinţele actuale din media europeane şi dezbătute modalităţile în care jurnalismul poate ajuta la consolidarea şi promovarea valorilor democratice. "Este absolut urgent ca noua Comisie Europeană să faciliteze o nouă dezbatere despre viitorul media, care să garanteze cetăţenilor acces mai mare la informaţii utile şi de încredere şi asta înseamnă o schimbare de mentalitate. Politicienii, în opinia noastră, se plâng prea mult de amploarea crizei, la nivel naţional şi internaţional. Jurnaliştii sunt nemulţumiţi de nivelul sprijinului pe care îl primesc. Aşadar, care este rolul UE - acela de a proteja libertatea şi democraţia sau numai de a proteja modelul economic de afaceri?", a spus White. El a apreciat că actuala criză economică în UE a fost "anunţată" printr-o criză a jurnalismului începută încă din urmă cu 5-10 ani. În opinia sa, nivelul TVA în sectorul media din România este unul "absurd şi ridicol". "Nivelul TVA trebuie să fie zero, trebuie să existe reduceri ale taxelor în acest domeniu. Dacă vrem ca media să aibă o contribuţie la democraţie în viaţa europenilor, atunci trebuie să existe responsabilitate în a furniza stimulentele, pentru ca acest sector să poată face faţă problemelor cu care se confruntă şi ca media şi jurnalismul de calitate să fie promovate şi protejate. Este valabil nu doar pentru România, ci pentru întreaga UE", a explicat Aidan White. La rândul său, jurnalistul român Cristian Unteanu, vicepreşedintele Patronatului presei române ROMEDIA, a prezentat succint situaţia sectorului media din România. "Din punctul meu de vedere, în România domeniul media traversează în prezent o criză profundă, marcată de consecinţele extrem de dure ale crizei economice. Efectele sunt acum vizibile şi perspectivele nu sunt deloc optimiste, pentru că este vorba de intrarea în şomaj, doar pentru acest an, a peste 4.000 dintre colegii noştri. Este vorba, de asemenea, de media naţionale, ca şi de unităţi reprezentative la nivel local, poate cele mai vulnerabile în acest context. Totul poate părea aici în linie comună cu criza generală, dar în cazul României rolul informaţiei este garanţia accesului liber al cetăţeanului la informaţie şi, dacă îmi permiteţi această remarcă, mult mai important, pentru că încă există un deficit important în acest domeniu", a accentuat Unteanu. Jurnalistul român a amintit de intenţia anunţată de guvernul român de a elimina "ceea ce este acum excepţia legală de plată referitoare la contribuţia la asigurările sociale pentru venituri provenind din convenţii civile sau contracte de colaborare" şi de protestul vehement al celor două organizaţii care deţin reprezentativitatea şi sunt recunoscute legal în domeniul media - Federaţia Română a Jurnaliştilor (MEDIASIND) şi ROMEDIA. Acestea au declarat că "guvernul încearcă să aducă o nouă lovitură sectorului media în această perioadă de criză întrucât, dacă aceste măsuri vor fi aplicate, preţul informaţiei şi al muncii jurnaliştilor va creşte cu 31%". "În orice caz, sumele pe care bugetul de stat le va putea colecta în acest fel sunt în realitate infime şi nu vor genera redresarea economiei româneşti", afirmă reprezentanţii MEDIASIND şi ROMEDIA. "Cred ferm că orice guvern responsabil are datoria de a sprijini sectorul media care are o importanţă strategică şi mai ales în această perioadă de criză economică şi socială majoră de a nu căuta noi măsuri fiscale restrictive", a mai spus Unteanu, care a prezentat o listă cu 13 revendicări comune ale MEDIASIND şi ROMEDIA. O primă măsură propusă de MEDIASIND pentru evitarea agravării situaţiei sectorului media din România şi prezentată de Cristian Unteanu în reuniunea de marţi din PE este alinierea la practicile existente în majoritatea ţărilor europene cu privire la nivelul TVA, respectiv 0 la 5 %, în condiţiile în care în România "nivelul este relativ prohibitiv, adică 9% pentru print şi 19% pentru restul". Jurnaliştii cer totodată plata TVA-ului la facturare şi o serie de facilităţi financiare pentru distribuţia presei scrise, norme legislative care să precizeze de o manieră explicită deductibilitatea cheltuielilor cu retururile existente pentru fiecare publicaţie, ca şi aplicarea unui tarif maximal privind difuzarea publicaţiilor pentru serviciile efectuate de Poştă şi prin Societatea naţională de transport feroviar. Alte revendicări ale MEDIASIND, susţinute şi de ROMEDIA, vizează, revenirea la sistemul legislativ care permitea acordarea unor facilităţi pentru transportul şi cazarea jurnaliştilor aflaţi în misiune de presă, introducerea în legea dreptului de autor a unor prevederi specifice pentru definirea muncii creative a jurnalistului. Organizaţiile solicită şi modificarea legislaţiei existente pentru a crea posibilitatea ca reprezentanţii Inspecţiei Muncii, dar şi cei ai comisiei paritare în domeniul media să poată să verifice şi, după caz, să aplice sancţiuni organizaţiilor media care folosesc în mod abuziv contractele de drept de autor. Cele două organizaţii subliniază importanţa asigurării unui mecanism eficient pentru colectarea taxei obligatorii pentru serviciile publice de radio şi televiziune, dar şi modificarea legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, pentru a permite personalului acesteia să beneficieze de toate drepturile prevăzute în Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură mass-media. Între altele, MEDIASIND şi ROMEDIA cer modificarea urgentă a legii existente (Legea nr.204/2006) privind fondurile de pensii facultative, pentru a permite jurnaliştilor să constitue propriul fond de pensii. Cele două organizaţii mai solicită diminuarea sau chiar eliminarea totală a taxei privind contribuţia de asigurări de sănătate pentru persoanele care au încheiate contracte pe drept de autor şi care au aderat deja la un fond de pensii facultativ. Unteanu a arătat că, în condiţiile "unei adevărate inflaţii de jurnalişti în ultimii 20 de ani, după Revoluţie, fie produşi de nenumăratele şcoli de jurnalism existente în universităţile de stat sau private, fie autodeclaraţi ca atare", crearea a două centre, unul de formare şi altul de acreditare a jurnaliştilor profesionişti devine o necesitate. MEDIASIND a propus ca Iniţiativa Jurnalismului Etic a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ) să fie reluată şi susţinută oficial de instituţiile europene şi să devină, astfel, o formulă de referinţă cel puţin moral obligatorie la nivelul UE. Dialogul asupra viitorului media este o urgenţă nu doar la nivel naţional, dar şi european, susţin reprezentanţii MEDIASIND. Moderatorul audierii publice din PE a fost secretarul general al EFJ, Aidan White. Federaţia Română a Jurnaliştilor MEDIASIND (organizaţie reprezentativă la nivel de ramură mass-media cuprinzând 9.000 de membri din presa scrisă, radio, televiziune, edituri, tipografii şi presa online) este afiliată la EFJ şi FIJ.