Concernul Airbus Helicopters (fostul Eurocopter Helicopters) a înfiinţat compania Vadstena SRL cu scopul de a construi o fabrică de elicoptere de tip Super Puma MK1. "În linii mari, proiectul urmăreşte creşterea pieţei de elicoptere Super Puma MK1 de la 8 bucăţi, în prezent, la 19 bucăţi, ca urmare a scăderii costului de fabricaţie şi a unei promovări susţinute", se arată într-un document care va fi supus aprobării acţionarilor IAR Ghimbav în cadrul unei şedinţe extraordinare care va avea loc în această lună.
Pentru a atinge acest "deziderat" de scădere a preţului de vânzare, Airbus Helicopres intenţionează să amplaseze linia de montaj pe platforma Parcului Aerospaţial de la Ghimbav. Suprafaţa de teren care va fi preluată de la IAR Ghimbav va fi de 15.000 de metri pătraţi, din care hala se va întinde pe o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi. Investiţia se va derula în trei etape. În primele două etape este avută în vedere "varianta civilă a elicopterului Super Puma MK1, caz în care autoritatea de proiectare şi asigurare a aeronavigabilităţii va fi în sarcina Airbus Helicopters, industrializarea elicopterului se va face în România, prin deschiderea unei linii de asamblare finală, care să permită existenţa pe flux a unor elicoptere în diverse faze pentru a permite livrarea de elicoptere la termene scurte". Vadstena SRL va fi responsabilă cu contractarea directă a motoarelor, trenului de aterizare, structurii, cablajelor etc, direct de la furnizori. Susţinerea post-livrare şi service-ul elicopterelor vor fi asigurate pentru flota existentă de către Airbus Helicopters, iar pentru viitorii clienţi de către Vadstena SRL.
În etapa a doua se mai are în vedere şi varianta militară a elicopterului, precum şi o variantă alungită a modelului C1e, precum şi creşterea numărului de componente ce vor fi cumpărate din România. "În etapa a treia de dezvoltare a proiectului se are în vedere ca, pentru aceste modele, autoritatea de proiectare şi de asigurare a aeronavigabilităţii să fie în sarcina Vadstena SRL, iar elicopterul civil să obţină un Certificat de Tip Românesc. Din punct de vedere al industrializării, se are în vedere creşterea numărului de componente asigurate local, structura elicopterului rămânând a fi fabricată la TAI Turcia. Susţinerea post-livrare şi service-ul pentru flota mondială de elicoptere MK1 vor fi asigurate de către Vadstena SRL", se mai arată în documentul supus aprobării acţionarilor IAR.
Airbus Helicopters va lua o decizie cu privire la implementarea acestui proiect în luna iulie, iar, în cazul în care va fi aleasă ţara noastră, în perioada 2014 - 2015 se are în vedere începerea dezvoltării pregătirii de fabricaţie a modelului C1e, şcolarizarea personalului şi construirea clădirilor, astfel încât în 2017 să iasă de pe linia de fabricaţie primul elicopter civil de tip C1e, urmată în 2018 de ieşirea de pe linia de fabricaţie a primului elicopter de tip militar, plus forma alungită a acestuia. Proiectul mai prevede ca în anii 2015 şi 2016 să fie vândute elicoptere Super Puma MK1 produse pe linia de fabricaţie Airbus Helicopters, în perioada 2017 - 2018 să fie vândute elicoptere produse atât de Airbus Helicopters, cât şi pe linia dezvoltată în România, iar din 2019 să fie vândute doar elicoptere de acest tip produse în România.
• IAR Ghimbav trebuie să investească 11 milioane de euro
Pentru IAR Ghimbav deschiderea liniei de fabricaţie a Airbus Helicopters la Braşov va reprezenta posibilitatea unei colaborări importante. Printre acestea se numără "fabricarea din prima zi a unor componente de structură (circa 2.000 de ore de manoperă pe elicopter), cu condiţia ca IAR să îşi execute, cu costuri proprii, pregătirea de fabricaţie aferentă componentelor respective (se estimează o valoare a investiţiei de circa un milion de euro), fabricarea în termen mediu a fuselajului acestui tip de elicopter, cu condiţia obţinerii de către Airbus Helicopters a acordului TAI Turcia (aceasta deţine în prezent drepturile exclusive de a fabrica fuselajul şi alte câteva subansamble). Acest lucru ar presupune din partea IAR Ghimbav o investiţie de 10 milioane de euro în pregătirea de fabricaţie/şcolarizare/asistenţă tehnică", se mai arată în document. De asemenea, IAR ar putea produce şi cablajele electrice, cu condiţia reducerii cu cel puţin 10% a costurilor nerecurente comparativ cu Labinal Maroc.
Acţionarii IAR Ghimbav vor trebui să îşi dea acordul cu privire la folosirea profitului Eurocopter România rămas nerepartizat în ultimii ani, din care 35,8 milioane de lei doar la nivelul anului 2013, în vederea achiziţiei de acţiuni la societatea Vadstena SRL. IAR Ghimbav deţine 49% din titlurile societăţii Eurcopter România. De asemenea, acţionarii trebuie să îşi dea acordul cu privire la cedarea în superficie a terenului de 15.000 de metri pătraţi, pe o durată de 99 de ani, la un preţ de 10,83 euro/metrul pătrat.
• Vadstena, societate pre-evaluată la 37 - 60 de milioane de euro
Eurocopter România a reuşit în 2012 să obţină un profit de 32,83 milioane de lei, iar în 2013 valoarea profitului net a ajuns la 7,44 milioane de lei. Propunerea avansată de acţionarul majoritar al Eurocopter România este ca profitul cumulat rămas nerepartizat să fie utilizat pentru achiziţia de părţi sociale la Vadstena SRL. Având în vedere că pre-evaluarea reprezentanţilor Airbus Helicopters pentru Vadstena SRL se ridică la 37 - 60 de milioane de euro, în cazul unei participări cu aproximativ 8 milioane de euro la capitalul noii societăţi se vor obţine între 10 şi 25% din acţiuni pentru compania Eurocopter România.
Administratorii IAR Ghimbav consideră că acţionarii ar trebui să fie de acord cu propunerile Airbus Helicopters în condiţiile în care se va obţine un angajament ferm din partea concernului aeronautic de implicare substanţială a fabricii braşovene în fabricarea de serie a unor componente ale elicopterului Super Puma MK1, de genul instalaţiilor electrice şi fuselajului care să conducă, pe termen mediu, la transferarea unor activităţi însumând 140.000 - 220.000 de ore de manoperă/an, sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, la transferarea unor lucrări pentru alte tipuri de elicoptere, până la atingerea volumului de manoperă menţionat anterior.
"Aceste comenzi, pe lângă faptul că vor constitui activitatea viitoare de bază a societăţii în momentul în care elicopterele IAR 316B Alouette III şi IAR 330 Puma vor ieşi din exploatare, vor constitui şi o sursă de profit şi, pe cale de consecinţă, o sursă de dividende pentru acţionarii IAR Ghimbav", se arată în documentul supus votului acţionarilor.
• Primul zbor cu Super Puma a fost realizat în 1978
Eurocopter (astăzi Airbus Helicopters) AS332 Super Puma este un elicopter utilitar de mărime medie, cu patru pale principale şi două motoare, dezvoltat şi comercializat iniţial de Aérospatiale, ulterior de Eurocopter (în prezent membru al Grupului Airbus). La origine, a fost proiectat şi produs de Aérospatiale, ca o versiune mărită şi remotorizată a modelului SA330 Puma.
Primul zbor a avut loc în 1978, Super Puma înlocuind la Aérospatiale tipul SA 330 Puma ca model principal în producţie, la această categorie de greutate, din 1980; din 1990 Super Puma a fost promovat pentru versiuni militare sub denumirea de AS532 Cougar. În 2004 a fost introdusă o versiune civilă cu lungime extinsă, sub numele Eurocopter EC225 Super Puma.
În 1974, Aérospatiale a început dezvoltarea unui nou elicopter mediu de transport, bazat modelul său SA 330 Puma, program anunţat la Salonul Aeronautic de la Paris în anul 1975. Noul proiect are o configuraţie similară cu AS 330 Puma, dar este echipat cu două motoare de concepţie nouă, mai puternice, Makila, produse de Turbomeca, Franţa; rotorul principal are patru pale compozite, proiectat să reziste mai bine la eventualele deteriorări, inclusiv în condiţii de luptă; structura fuselajului este mai robustă, iar trenul de aterizare este rezistent la şocurile provocate de aterizări violente. Elicopterul este prevăzut cu un ampenaj ventral, iar botul este mai aerodinamic decât la SA 330. De la început, fuselajul a fost preconizat a fi disponibil în două versiuni: mai scurt, asigurând o capacitate similară cu SA 330 (permiţând performanţe mai bune în condiţii "hot and high"), respectiv mai lung, pentru transportul mai multor pasageri, cu respectarea limitărilor de greutate şi centraj.
Un pre-prototip derivat dintr-o structură modificată de SA 330 Puma echipată cu motoare Makila şi o cutie de transmisie principală nouă a zburat, sub denumirea de SA 331, la data de 5 septembrie 1977.
Prototipul modelului Super Puma a avut primul zbor la 13 septembrie 1978, fiind urmat de alte cinci elicoptere prototip. Zborurile de încercare au demonstrat că, în comparaţie cu SA 330 Puma, aparatul AS 330 Super Puma are o viteză de croazieră superioară, precum şi o distanţă de zbor mai mare, în parte datorită motoarelor Makila de putere mărită şi cu un consum de combustibil mai redus cu 17% per km; elicopterul Super Puma a mai dovedit calităţi de zbor mult superioare, fiind totodată mai puţin dependent de sistemele automate de control. Dezvoltarea variantelor civilă şi militară s-a efectuat în paralel, inclusiv faza de certificare. Primul elicopter civil a fost livrat în 1981.