AIRBUS ŞI BELL HELICOPTERS PIERD TEREN ÎN FAŢA LOCKHEED MARTIN Operaţiunea "Elicopterul", între MApN şi Ministerul Economiei

Programele pentru înzestrarea Armatei au intrat în vremea acordurilor sau memorandumurilor. După memorandumurile încheiate cu Aerostar Bacău - care va deveni centru naţional de mentenanţă pentru avioanele F16 - şi cu Avioane Craiova - care devine centru naţional de mentenanţă pentru aparatele IAR 99 Şoim -, compania naţională Romaero a semnat, recent, un acord cu o firmă poloneză - Polskie Zaklady Lotnicze Mielec -, deţinută de americanii de la Sikorsky Aircraft Corporation, subsidiară a concernului american Lockheed Martin, în vederea deschiderii unui centru de întreţinere a elicopterelor Black Hawk în ţara noastră.

Tip de elicoptere pe care nu le avem, dar pe care ar urma să le primim. Conform declaraţiilor făcute de oficiali la încheierea acordului, compania din Polonia va oferta 12 elicoptere multirol Sikorsky Black Hawk către Ministerul de Interne, ca parte a programului naţional de înzestrare cu elicoptere medii/grele, destinate misiunilor maritime şi terestre.

Deschiderea centrului de mentenanţă înseamnă, însă un prim pas în demararea efectivă a programului de achiziţionare a elicopterelor de atac şi de transport necesare Ministerului Apărării Naţionale.

Cel puţin aşa susţin surse din interiorul Romaero, care afirmă că MApN va achiziţiona aparate Black Hawk produse în Polonia.

Această informaţie a fost confirmată şi de comunicatul de presă emis în urma încheierii acordului, comunicat care arată că noul centru din Bucureşti "va deveni o bază a operaţiunilor prin care Romaero va putea ca, pe viitor, să asigure servicii flotei de elicoptere Blsck Hawk multioperaţionale achiziţionate de guvernul român".

Mai mult, ambasadorul american Adrian Zuckerman a precizat că "nu este vorba despre un acord de afaceri oarecare".

Discuţiile referitoare la cumpărarea de către MApN a elicopterelor Black Hawk reprezintă o nouă versiune cu privire la achiziţia prevăzută încă din Strategia Militară a României adoptată în 2016 şi neîncepută nici până acum.

De-a lungul ultimilor patru ani, oficialii de la Apărare au negociat pe rând, ba cu compania americană Bell Helicopters, ba cu Airbus - companiei franceze oferindu-i-se platforma de la IAR Ghimbav pentru amenjarea unei linii de asamblare, ba cu reprezentanţii Lockheed Martin sau ai subsidiarei acesteia, Sikorsky.

• Negocieri fără finalitate pentru elicoptere de atac şi elicoptere de transport

Dacă iniţial funcţionarii din cadrul Departamentului Armamente din MApN au dorit achiziţionarea de la aceeaşi companie atât a elicopterelor de atac, cât şi a celor de transport a trupelor militare, ulterior, în interiorul secţiunii respective s-a decis ca achiziţia să fie împărţită. În primăvara anului trecut, în interiorul MApN se discuta chiar despre achiziţionarea de elicoptere de transport de la compania franceză Airbus şi despre cumpărarea prin contract G2G(governement to governement) a elicopterelor de atac de la compania americană Bell Helicopters.

Amintim că anul trecut, în luna martie, o delegaţie a companiei americane Bell Helicopters a negociat la Bucureşti cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, condus în acea vreme de social-democratul Gabriel Beniamin Leş, achiziţionarea a 46 de elicoptere, dintre care 25 sunt de luptă (de atac) - AH -1Z Viper şi 21 de transport - UH 1Y Venom.

Ulterior, surse din cadrul MApN arătau anul trecut pentru Ziarul BURSA: "Toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă. Cel mai bine ar fi fost ca Airbus să construiască elicopterele de transport, iar Bell Helicopters - elicopterele de atac. Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor a spus că va cumpăra 45 de elicoptere Bell - 21 de transport, 24 de atac, dar apoi ministrul Gabriel Leş a cerut alte oferte, deşi le avea pe masa din minister".

Menţionăm că, tot în vederea încheierii unui contract cu MApN, în anul 2015 gigantul aeronautic Airbus înfiinţa la Ghimbav fabrica Airbus Helicopters Industries, destinată să producă elicoptere H215M. Până în toamna anului trecut, cei de la Airbus au investit pe platforma din Ghimbav 10 milioane de euro, din cele 15 milioane destinate modernizării vechii fabrici braşovene. Cu toate acestea, reprezentanţii Airbus anunţau în octombrie 2019 că, dacă Guvernul nu ia rapid o decizie, ei vor opri investiţia de la Ghimbav. Olivier Michalon, senior vicepresident, şef pe regiunea Europa la Airbus Helicopters, susţinea: "Am înţeles că a comanda 40 sau 50 de elicoptere presupune o sumă mare de bani. Aşa că am propus un contract de minimum 16 elicoptere. Fabrica noastră urma să producă 15 elicoptere pe an. Şi acum deja ar fi fost fabricate elicopterele. Este o şansă ratată de România. Iar acum am decis să suspendăm proiectul".

Imediat după ce board-ul companiei franceze a anunţat că doreşte suspendarea activităţii de la Braşov, Ministerul de Interne a comandat trei elicoptere Airbus H135, cu promisiunea că în următorii patru ani va cumpăra încă şapte aparate de zbor similare.

• Airbus îşi reconsideră poziţia

În 3 august 2020, Georges Durdilly, reprezentantul Airbus în ţara noastră susţinea că gigantul aeronautic francez îşi menţine oferta de a asambla elicopterul IAR-H215M în fabrica de 10.000 de metri pătraţi pe care o deţine la Ghimbav. Oficialul companiei franceze mai arăta că parteneriatul exclusiv pe care Airbus îl are de 15 ani cu IAR prevede construirea la Braşov a elicopterului militar multirol IAR-H215M, în condiţiile în care va exista o comandă din partea MApN. El afirma că oferta Airbus este valabilă în continuare şi că firma din Hexagon doreşte să ajute MApN pentru înlocuirea flotei de elicoptere cu aparate IAR-H215M şi H145M(produs în Germania).

Printre instituţiile care ar fi dorit să achiziţioneze elicoptere Airbus se numără şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care a organizat până acum trei licitaţii pentru achiziţia a 12 aparate de zbor. Primele două au fost anulate, iar la a treia a fost modificat în caietul de sarcini masa maximă de decolare de la 8000 de kilograme la minimum 7500 kilograme, fapt ce califică şi modelul H125 produs de Airbus, ce are o masă maximă de decolare de 7800 kilograme. Deşi compania franceză ar fi putut să participe cu H215M şi la primele două licitaţii, se pare că preţul prea mic estimat de achiziţie a constituit principalul impediment pentru Airbus.

Mai menţionăm că, de curând, în fruntea IAR SA Braşov a fost numit, începând cu 17 septembrie, pentru următoarele patru luni, generalul-locotenent Laurian Anastasof, fost şef al Statului Major al Forţelor Aeriene.

În aceste condiţii, se pare că vom asista, în privinţa Operaţiunii "Elicopterul" la un conflict între două tabere din cadrul MApN, una dintre ele susţinută şi de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri prin intermediul companiei Romaero. Una dintre tabere, din jurul Statului Major al Forţelor Aeriene, va susţine proiectul Airbus de la Ghimbav, iar cealaltă, din cadrul Departamentului pentru Armamente, ar fi adepta unei înţelegeri cu compania americană Lockheed Martin.

Rămâne de văzut care va fi poziţia generalului în rezervă Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, cu privire la înzestrarea Armatei Române cu necesarul de elicoptere de atac şi elicoptere de transport.