ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Electoratul tânăr, critic la adresa actualei clase politice

Tinerii din ţara noastră nu sunt interesaţi de alegerile europarlamentare care vor avea loc în anul 2018, deoarece nu au încredere în actuala clasă politică. Practic se menţine tendinţa de neprezentare la urne din 2014, deşi cei mai mulţi dintre tineri cred în valorile şi principiile care stau la baza Uniunii Europene. Acestea sunt ideile principale ale dezbaterii care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, cu prilejul celei de-a patra ediţii a Forumului Democraţiei Europene, organizat de "Calea Europeană" în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Economice şi cu Parlamentul European.

Studenţii şi tinerii prezenţi la eveniment şi-au exprimat nedumeririle în legătură cu viitorul economic al UE, cu aderarea ţării noastre la zona euro, la spaţiul Schengen, cu privire la locurile de muncă şi libera circulaţie, cu ceea ce se va întâmpla după finalizarea procesului BREXIT şi au fost mai puţin preocupaţi de alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc în 22 mai 2019 şi cu temele de campanie propuse de viitorii candidaţi.

Lipsa lor de interes pentru alegerile de anul viitor a fost sintetizată de întrebările adresate europarlamentarilor români prezenţi la eveniment - Marian-Jean Marinescu, Claudia Ţapardel şi Răzvan Popa - multe dintre acestea fiind axate pe lipsa încrederii în politicieni, în modul de organizare a partidelor, precum şi în modul în care formaţiunile politice din ţara noastră înţeleg să se comporte în timpul campaniei electorale.

Liberalul Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Partidului Popular European le-a transmis participanţilor la dezbatere: "Uniunea Europeană este singura posibilitate de a face faţă provocărilor viitoare, deoarece ea este prezentul şi va fi şi viitorul, în ciuda unor interese. Ştiu că, din păcate, numărul tinerilor care vor merge la vot va fi foarte mic, ceea ce este foarte rău. Dacă nu mergeţi la vot, va câştiga cineva, excat cel care nu vă convine".

Domnia sa a precizat că se aşteaptă ca, la alegerile din 22 mai 2019, cei din zona rurală să iasă în număr mare la vot, deoarece vor fi mobilizaţi de primarii în funcţie pentru a vota cu un partid sau altul, în timp ce în zona urbană, procentul de participare va fi foarte scăzut. În privinţa lipsei de încredere a tinerilor în actuala clasă politică, vicepreşedintele PPE Marian-Jean Marinescu a menţionat: "Singura soluţie de a schimba politicienii de astăzi este de a intra în politică. În loc ca tinerii şi cetăţenii să ocupe străzile, ar trebui ocupate partidele. Dacă 500.000 de oameni, atâţia câţi au ieşit în stradă, în ultimul an, la toate mitingurile, indiferent că au fost ale puterii, ale opoziţiei sau ale societăţii civile, s-ar duce şi s-ar înscrie în partide, i-ar schimba pe cei de acolo".

Referitor la acest aspect, deputatul european Răzvan Popa, din partea PSD, a spus că un alt mod prin care tinerii pot schimba actuala clasă politică este să se prezinte la urne: "Politicienii nu sunt paraşutaţi în partide şi în Parlament, nu au venit de peste ocean şi de peste mări. Ei sunt rezultatul votului societăţii care a dat o majoritate. Dacă nu ne place şi nu îi vrem, putem să îi schimbăm prin vot".

Opinia sa a fost împărtăşită şi de colega sa de partid, europarlamentarul Claudia Ţapardel, care s-a referit şi la lipsa de încredere a tinerilor în politicienii din generaţia lor: "Sunt tineri şi tineri în politica românească. Trebuie să votaţi tinerii care şi-au construit cariera politică, începând de jos, în timp, cărămidă cu cărămidă, şi nu tinerii care au apărut peste noapte în lumina reflectoarelor".

Cei trei politicieni au menţionat că la alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în 22 mai 2019, pe listele PNL şi PSD se vor afla şi candidaţi tineri. Claudia Ţapardel a subliniat că, în acest moment, 50% dintre europarlamentarii social-democraţi au vârste până în 40 de ani.

• Temele de campanie, construite în jurul

unităţii UE

Pentru alegerile europarlamentare, fiecare formaţiune politică va prezenta teme de interes naţional şi european. Conform lui Stephen Clark, director al Directoratului pentru Birourile Parlamentului European (PE) în statele membre, din cadrul Direcţiei Generale de Comunicare din cadrul PE, campania electorală de anul viitor va fi un pic diferită. Stephen Clark a menţionat: "Nu toată lumea are o părere foarte bună despre UE, mai ales după BREXIT. Iar partidele populiste de extremă dreaptă şi de extremă stângă vor folosi toate metodele de influenţare a alegătorilor, mai ales a electoratului tânăr. Vor apela la fake-news şi la postări false pe site-urile de socializare, se vor axa pe lipsa de încredere a cetăţenilor în unele instituţii europene, reprezentanţii lor vor fi cinici şi vor ataca teme susceptibile. Toată această campanie trebuie contracarată cu ajutorul voluntarilor, ai ambasadorilor PE în reţelele de socializare, care vor prezenta factorii de succes ai Uniunii, cu mesaje pozitive - chiar de genul celui pe care Trump l-a folosit în campania pentru preşedinţia SUA, menite să mobilizeze masele - aşa cum a făcut Emmanuel Macron şi mişcarea sa «En Marche» în Franţa şi care vor avea ca finalitate construirea unei comunităţi al cărei mesaj final va fi «this time I'm voting»". Oficialul european a prezentat şi site-ul construit de PE, thistimeimvoting.eu, unde comunitatea celor implicaţi în alegerile de anul viitor a ajuns la 76.000 de persoane.

Referitor la combaterea mesajelor partidelor populiste şi extremiste, europarlamentarul social-democrat Claudia Ţapardel a spus: "BREXIT a accentuat tendinţa egoistă a unor state de a se concentra pe atitudinea naţională şi mai puţin pe interesul comun european, ceea ce a dus la apariţia temei de discuţie privind UE cu două viteze sau o dezvoltare în cercuri concentrice. La nivelul european avem breşe de securitate şi apărare naţională, pentru că ne-am trezit acţionând în urma atentatelor şi nu prevenindu-le. În acest context au apărut tendinţe extremiste foarte periculoase, care se bazează pe fenomenul fake-news. Primii afectaţi de aceste ştiri false sunt tinerii care nu mai stau să se informeze şi din alte surse şi astfel ei reprezintă ţinta preferată a partidelor populiste, extremiste. De altfel, BREXIT a fost rezultatul acţiunii unor populişti care i-au minţit pe britanici cu privire la Uniunea Europeană".

• Fondurile europene, necesare pentru dezvoltarea României

Cu privire la campania de anul viitor, deputaţii europeni din ţara noastră consideră că un accent deosebit trebuie pus pe beneficiile pe care cetăţenii şi statul le au din urma alegerilor. Vicepreşedintele PPE, Marian-Jean Marinescu, susţine că este necesar să se vorbească despre fondurile europene, despre zecile de miliarde de euro alocate de la Bruxelles ţării noastre, dar pe care guvernele care s-au succedat din 2007 încoace au fost incapabile să le absoarbă într-un procent ridicat. Marian-Jean Marinescu a spus: "95% din bugetul UE aprobat de parlamentarii europeni este alocat pentru investiţii în orice domeniu de activitate, investiţii care ar trebui să se reflecte în dezvoltarea economică a fiecărei ţări şi într-un trai mai bun pentru cetăţeni. În acest moment, avem sute de milioane de euro pentru căile ferate şi nu îi folosim, iar în curând îi vom pierde. Avem miliarde de euro pentru drumuri şi autostrăzi, dar nu am folosit niciun euro. Am pierdut foarte mulţi bani pentru că fondurile europene nu au fost direcţionate în direcţia care să aducă beneficii, de către guvern şi autorităţile responsabile. Şansa noastră să ne dezvoltăm este ca următoarele programe operaţionale sectoriale să fie dirijate pentru dezvoltarea economică şi nu pentru construirea de parcuri în păduri sau realizarea de stadioane".

Deputaţii europeni din partea PSD susţin că trebuie pus un accent mai mare pe fondurile de coeziune care sunt foarte importante, deoarece sunt menite să reducă decalajele existente între ţările şi cetăţenii din UE. Răzvan Popa, membru al comisiei de buget din cadrul Parlamentului European, a menţionat: "Prosperitatea economică este una dintre valorile de bază ale UE. Un aspect important este fondul de coeziune care este principalul instrument pentru reducerea decalajelor în spaţiul european. Ţara noastră are nevoie de acest fond pentru care au fost alocate, la aprobarea din trecut a bugetului multianual actual, 352 miliarde euro. Din această sumă, România are 7 miliarde euro pentru coeziune, la care se adaugă 10 miliarde euro pentru dezvoltare regională".

În legătură cu aderarea ţării noastre la zona euro, deputaţii europeni prezenţi la dezbatere au afirmat că, după ce vom îndeplini condiţiile de convergenţă, vom trece la moneda euro, iar acest lucru nu va avea niciun fel de impact negativ asupra economiei naţionale.

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU:

"România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE"

În condiţiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE, consideră preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, subliniind că acordul propus de ALDE partidelor parlamentare este "unul dintre ultimele trenuri" în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a acestui mandat european.

Tăriceanu a scris, joi, pe pagina sa de Facebook: "Mulţi au spus că solicitarea ALDE de a găsi un consens ar echivala cu un pas în spate în efortul de a stopa abuzurile. Nimic mai fals. Înainte de toate, faptul că astăzi oficialii europeni încep să admită că în România există o gravă problemă reprezentată de protocoale, faptul că astăzi se vorbeşte despre reglementarea ascultărilor abuzive ale telefoanelor este şi rezultatul eforturilor ALDE. Eforturi însă realizate cu pragmatism, consecvenţă, folosind atât armele discursului politic, cât şi pe cele ale diplomaţiei. Trebuie să înţelegem momentul prin care trece România şi de aceea acordul propus de ALDE este extrem de important. În primul rând, trebuie spus că, în condiţiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE. Este un avertisment în al doisprezecelea ceas pe care îl adresez cu responsabilitate tuturor oamenilor politici, în special preşedintelui României şi liderilor partidelor parlamentare din opoziţie. Cine crede că liderii europeni vor fi înţelegători, când în an electoral oamenii politici de la Bucureşti se vor în război, se înşeală. România deja pierde teren şi va avea enorm de pierdut dacă lucrurile nu se schimbă de urgenţă. Dacă preşedintele şi partidele de opoziţie vor continua să nege evidenţa protocoalelor nelegale şi abuzurilor şi vor refuza orice dialog pentru ca România să meargă înainte, atunci vom rata o mare şansă pe care o avem de a ne impune vocea la nivelul Uniunii Europene. Vom continua să fim trimişi la colţ de către liderii europeni care înţeleg mult mai bine jocurile politice şi diplomatice şi acţionează în interesul propriilor ţări. Acordul propus de ALDE este unul din ultimele trenuri, dacă nu ultimul în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a preşedinţiei Uniunii Europene".

Domnia sa apreciază că acordul propus de ALDE este un apel deschis la responsabilitate: "Un apel la asumarea de către clasa politică din România a unor principii fundamentale care să asigure că abuzurile şi practica protocoalelor nelegale nu se vor mai repeta, iar românii îşi vor avea asigurate drepturile şi libertăţile fundamentale. Asumarea acestor principii în locul unor conflicte politice interminabile este necesară pentru a merge înainte. Dacă nu, politicienii se vor război în continuare, iar România va pierde".

Călin Popescu-Tăriceanu este de părere că "este nevoie de un consens într-o ţară ruptă în două de conflict, din păcate alimentat cu cinism de reprezentanţii instituţiilor de forţă": "Cine crede că bătălia politică s-a oprit la holurile Parlamentului sau la platourile de televiziune se înşeală. De fiecare dată când merg în ţară văd fractura majoră care are loc în societatea românească. Trebuie să oprim această fractură, să reparăm ce trebuie reparat şi să redeschidem dialogul la nivelul întregii societăţi. Nu sunt cuvinte mari, ci sunt realităţi pe care românii le simt pe propria piele. Este un mare semn de întrebare cum am ajuns ca în anul în care celebrăm 100 ani de la Unire societatea românească să fie mai dezbinată ca niciodată. De aceea, propun acest pact întregii societăţi româneşti, care se regăseşte reprezentată la nivelul Parlamentului, atât la putere, cât şi în opoziţie. Nu ştiu vreun român care să vrea să aibă telefonul ascultat, care vrea să trăiască în ţara protocoalelor nelegale şi abuzurilor. Principiile pe care ALDE le propune urmăresc să restabilim un echilibru, în care românii, indiferent de tabără, să recâştige încrederea în Justiţie şi convingerea că aceasta nu este folosită ca instrument de eliminare a adversarilor politici incomozi".

Preşedintele ALDE aminteşte că propunerile din acord, cum sunt un ministru de Justiţie expert, fără carnet de partid, concomitent cu restrângerea puterilor preşedintelui în procedura de numire a procurorilor, sunt garanţii privind limitarea implicării factorului politic. Tăriceanu conchide: "Acestea sunt principii fundamentale, de bun-simţ şi importante pentru viitorul României. Sper că se va găsi suficientă înţelepciune pentru a înţelege importanţa acestui moment prin care trecem. Da, vreau o Românie fără abuzuri, fără protocoale, fără intervenţia nedemocratică a serviciilor! Şi sunt convins că acest acord este cea mai bună şansă pentru a atinge acest deziderat!"