Reporter: Excelenţa voastră, cum descrieţi relaţiile economice şi diplomatice dintre România şi Danemarca?
Alexandru Grădinar: Relaţiile bilaterale sunt foarte bune şi dispun de un potenţial palpabil de a deveni şi mai bune.
Mă gândesc aici, în special, la potenţialul oferit de numeroasa comunitate românească din Danemarca (aproximativ 30.000 de români) şi de oportunităţile de afaceri, încă insuficient explorate. În plan politic, beneficiem substanţial de apartenenţa ţărilor noastre la UE şi NATO şi de convergenţele de interese pe mai multe dosare: Brexit, Parteneriatul Estic, gestionarea crizei refugiaţilor sau securitatea în flancul estic al NATO.
Parteneriatul economic dintre România şi Danemarca are o evoluţie constant pozitivă, atât în ceea ce priveşte dinamica schimburilor comerciale bilaterale, cât şi prezenţa investiţiilor daneze în România. Unul dintre cele mai importante obiective ale mandatului meu în acest domeniu rămâne valorificarea cât mai înaltă a potenţialului economic din relaţia bilaterală, corespunzător dimensiunilor celor două economii.
Revin şi precizez că mă consider norocos pentru faptul că mandatul meu de ambasador este marcat de trei "momente" care oferă un excelent cadru de intensificare a cooperării bilaterale. Primul, în 2017, când România şi Danemarca au sărbătorit 100 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Am organizat, anul trecut, într-un ritm intensificat, o serie amplă de evenimente politico-economice şi culturale. Am căutat şi să intensificăm contactele şi consultările în sfera socială, a justiţiei şi colaborării poliţieneşti, aspecte de interes direct pentru partea daneză. Al doilea "moment" este chiar anul acesta - anul Centenarului Marii Uniri. Ne-am propus şi cu această ocazie să punem în lumină parcursul impresionant al societăţii româneşti de la 1918 până în prezent. Am organizat deja o serie de evenimente dedicate antreprenoriatului feminin sau tradiţiilor româneşti, şi avem în vedere alte câteva proiecte pentru toamna acestui an. Al treilea "moment" se va petrece în 2019, când România va deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi va da un test important de maturitate şi profesionalism.
Reporter: Care sunt principalele domenii de colaborare dintre România-Danemarca?
Alexandru Grădinar: În ultimii ani, România a căutat să dezvolte relaţiile economice bilaterale în domenii în care ambele ţări au un grad ridicat de specializare. Companiile daneze sunt interesate, în principal de sectoare precum energia regenerabilă, cercetare, clean-tech, în timp ce firmele româneşti doresc să-şi valorifice potenţialul din domeniul IT, de exemplu.
Există, de asemenea, colaborări între firme româneşti şi daneze pe terţe pieţe, în special în realizarea de obiective industriale, pentru care companiile din România livrează diverse componente (motoare, turbine etc.)
Din punct de vedere instituţional, România doreşte relansarea colaborării în cadrul oferit de Acordul privind gestiunea fermelor zootehnice şi de Declaraţia comună privind creşterea verde, semnate la Copenhaga în 2013.
Aş dori să adaug şi două exemple concrete de proiecte economice pe care le urmărim şi care sperăm să fie concretizate, cât de curând, de investitorii danezi:
- grupul Rockwool, lider mondial în producţia de vată bazaltică (material izolant folosit în construcţii), vizează construirea unei fabrici în România. A fost deja achiziţionat terenul noii unităţi de producţie - circa 30 ha în comuna Ariceştii Rahtivani (lângă Ploieşti), activitatea urmând să înceapă în 2019. Este vorba de o investiţie de circa 50 milioane euro care va crea în mod direct 150 locuri de muncă şi indirect alte 300 (servicii şi logistică).
- DC Pork ocupă al doilea loc la nivel global în domeniul sacrificării porcinelor şi este cel mai mare exportator mondial de carne de porc şi vizează extinderea activităţii sale din România.
Reporter: Care sunt principalele sectoare din ţara noastră care atrag investiţii din Danemarca şi care este valoarea acestora?
Alexandru Grădinar: Conform datelor de la Oficiul Naţional Registrul Comerţului, la nivelul lunii ianuarie 2018, în România erau înregistrate 912 companii cu capital danez, cu o investiţie totală de aproape 274 milioane euro (locul 21 in topul investitorilor străini).
Investitorii danezi sunt prezenţi în agricultură şi industria alimentară (creşterea porcinelor, cultivarea cerealelor, producţia de bere), energie eoliană, IT, servicii de consultanţă, transport maritim şi servicii logistice.
Reporter: Care este, în prezent, valoarea comerţului bilateral dintre Danemarca şi România? Şi care sunt principalele produse pe care Danemarca le importă din ţara noastră? Dar care sunt exportate în ţara noastră?
Alexandru Grădinar: La sfârşitul anului trecut, schimburile bilaterale au fost de aproape 600 milioane euro, înregistrând o creştere de 18% faţă de 2016, iar exporturile noastre au crescut cu 7,5% faţă de anul anterior, până la 262 milioane euro. Este adevărat că în această perioadă au crescut şi importurile din Danemarca, astfel încât avem deficit comercial pe această relaţie, dar o parte a acestor importuri este legată de intensificarea activităţii investiţionale a companiilor daneze.
Autoturismele Dacia reprezintă cea mai importantă componentă a exporturilor României în Danemarca, cu o valoare de aproape 35 milioane euro. În recenta întâlnire cu directorul Renault Danemarca am discutat inclusiv despre poziţia mărcii româneşti pe această piaţă - o cotă de 1,8% atinsă în 2017, în numai patru ani de la lansare, iar perspectivele sunt încurajatoare şi pentru perioada următoare.
Alte produse importante sunt aparatele şi echipamentele electrice, articolele din oţel şi aluminiu şi îmbrăcăminte şi accesorii.
Din Danemarca importăm medicamente, animale vii (în special porcine, legat de prezenţa investiţiilor daneze în creşterea porcilor în România) şi produse industriale (pompe, radiatoare, echipamente electrice şi componente pentru energie eoliană).
Reporter: În ochii investitorilor din Danemarca este imaginea ţării noastre afectată de ceea ce se întâmplă la nivel politic?
Alexandru Grădinar: Investitorii danezi sunt, în general, bine informaţi în ceea ce priveşte evoluţiile politice din ţările cu care au relaţii de afaceri şi nu ezită să semnaleze eventuale derapaje care le-ar putea afecta interesele comerciale. De aceea, în toate întâlnirile cu conducerile marilor companii daneze prezente în România am încercat, pe de o parte, să prezint o imagine corectă a evoluţiilor politice şi economice din ţara noastră, iar pe de altă parte, să aflu cât mai multe informaţii despre experienţa acestora în relaţiile cu instituţiile româneşti. Aceste relaţii sunt corecte, atât la nivelul autorităţilor centrale, cât şi în plan local/regional.
Reporter: Care este opinia domniei voastre despre mediul de afaceri din România şi ce părere aveţi despre legile care se aplică mediului de afaceri?
Alexandru Grădinar: Mediul de afaceri românesc are o evoluţie pozitivă, reflectată în creşterea economică şi în avansul constant al exporturilor. Programele de stimulare a antreprenoriatului, de susţinere a microindustrializării sau de promovare a exporturilor - adresate în principal IMM-urilor - vor contribui şi în perioada următoare la consolidarea companiilor româneşti.
Pot să vă mai spun că firmele daneze care operează în România au aceleaşi aşteptări ca şi cele autohtone: un mediu de afaceri stabil, predictibil şi transparent şi o povară administrativă redusă.
Reporter: Care este rolul diplomatului în promovarea investitorilor români peste hotare şi cum susţineţi mediul de afaceri românesc în Danemarca?
Alexandru Grădinar: Componenta de informare este esenţială în creşterea prezenţei companiilor româneşti pe pieţele altor ţări. Mă refer atât la monitorizarea şi transmiterea constantă către mediul de afaceri românesc a evoluţiilor principalilor indicatori macroeconomici, cât şi la diseminarea de informaţii de piaţă, oportunităţi de afaceri, potenţiali parteneri etc. Într-o etapă ulterioară, ambasada poate juca rolul de interfaţă între instituţiile ţării de reşedinţă şi companiile naţionale şi de mediator pentru rezolvarea amiabilă a unor eventuale neînţelegeri.
În prezent, din informaţiile deţinute de Ambasadă, companiile româneşti din Danemarca sunt în general mici, cu 2-3 angajaţi (fiind vorba chiar de persoane self-employed). Evident, ne dorim o prezenţă mai activă a firmelor româneşti şi avem semnale că există companii interesate de deschiderea unor reprezentanţe pe piaţa daneză.
Reporter: Ce evenimente îşi propune Ambasada României în Danemarca cu ocazia Centenarului Marii Uniri?
Alexandru Grădinar: În perioada 2017-2019, sărbătorirea a 100 de ani de relaţii diplomatice româno-daneze, a Centenarului Marii Uniri, respectiv exercitarea Preşedinţiei române a Consiliului European, oferă României oportunităţi semnificative de promovare a culturii şi intereselor sale în plan local. În acest an, urmărim să valorificăm capitalul de imagine pe care anul aniversar 2017 l-a generat deja, prin prezentarea parcursului nostru socio-economic şi cultural din ultimul secol, în vederea consolidării prezenţei noastre în spaţiul public danez, asigurării unei imagini pozitive şi creării afinităţilor pentru patrimoniul românesc pe termen lung. Agenda de marcare a Centenarului a fost adaptată publicului local, puţin familiarizat cu aceste aspecte, şi cererii locale de produse culturale (expoziţii de design vestimentar, festivaluri de film, concerte de jazz etc.)
Dorim, prin intermediul acestora, să depăşim clişeele asociate României din trecut şi să redăm situaţia economică din prezent, a dinamismului societăţii civile române, inclusiv ca răspuns la ameninţările populiste din Europa, şi a caracterului profund european al valorilor ce ne ghidează şi pe care le promovăm în plan extern rămân priorităţi ale mandatului meu şi în următorii ani.
Reporter: Danemarca s-a clasat, frecvent, ca cea mai fericită şi mai puţin coruptă ţară din lume. Care este "secretul" şi ce ar trebui să învăţăm de la danezi?
Alexandru Grădinar: Danezii excelează în promovarea unui stil de viaţă relaxat, având la bază preferinţa pentru confort şi o stare de bine generată de bucuria lucrurilor simple. Această abordare a vieţii de zi cu zi-denumită "hygge" şi recunoscută ca atare la nivel internaţional drept un brand danez, este rezultatul unui cumul de factori precum gradul ridicat de capital social, siguranţa cetăţeanului privind accesul neîngrădit şi universal la servicii publice de bază şi încrederea în comunitate şi instituţii şi explică clasarea constantă a danezilor în clasamentele celor mai fericiţi cetăţeni din lume. Totodată, implicarea în activităţile comunităţii lor permit danezilor să exercite control asupra activităţii instituţiilor statului, prevenirea şi penalizarea eventualelor acte de corupţie.
Reporter: Vă mulţumesc!