ALEXANDRU PETRESCU: "Securitatea cibernetică din perspectivă geopolitică"

Arena internaţională de astazi este caracterizată de o politică a puterii. Trăim într-o lume multipolară, dar fără un multilateralism eficient, într-o lume în care interdependenţa devine din ce în ce mai conflictuală şi în care soft power-ul devine arma: comerţul, tehnologia, datele, informaţiile sunt acum instrumente ale competiţiei politice. Democraţia şi drepturile omului - modelul nostru european - sunt contestate, a declarat fostul ministru al Economiei, Alexandru Petrescu.

"Pe scurt, mediul nostru de securitate se degradează, internetul devenind, de asemenea, o scenă pentru disputele geopolitice şi diseminarea dezinformării, unele state folosindu-l din ce în ce mai mult pentru a limita libertăţile civile şi pentru a-şi promova obiectivele ideologice. Aşadar, oriunde ne uitam în jurul nostru, observăm "construirea" de rivalităţi

geopolitice, tehnologia reprezentând linia de falie majora, iar securitatea cibernetică noul domeniu abordat prioritar", a spus Alexandru Petrescu, astăzi, într-o postare pe Facebook.

În tabloul geopolitic actual, s-a desprins necesitatea ca diplomaţia clasică să îmbrace noi forme care sa răspundă şi nevoii de a preveni şi descuraja comportamentul rău intenţionat în spaţiul digital.

Diplomaţia cibernetică opereaza în esenţă cu instrumente diplomatice pentru a face faţă provocărilor cibernetice şi cuprinde: construirea de alianţe şi răspuns colectiv la ameninţările cibernetice; negocierea unui cadru de stabilitate cibernetică care să includă reguli de parcurs pentru acţiunile statului în spaţiul cibernetic; negocierea acordurilor bilaterale şi a cadrelor de cooperare; asigurarea respectării drepturilor omului în spaţiul cibernetic; utilizarea instrumentelor diplomatice pentru a răspunde ameninţărilor; încurajarea dezvoltării capacităţilor de securitate cibernetică, integrarea problemelor cibernetice în discuţii mai ample despre securitatea naţională.

Ce face totuşi diplomaţia cibernetică diferită sau notabilă în comparaţie cu alte forme de diplomaţie?

Potrivit sursei citate, o diplomaţie cibernetică eficientă necesită în primul rând implicarea mai multor actori decât a celor statali, actorii din industria şi societatea civilă jucând un rol vital în formarea capacităţilor şi normelor de diplomaţie pentru a face o diferenţă semnificativă şi a contracara ameninţările care emană din spaţiul cibernetic.

Asadar, diplomaţia cibernetică diferă faţă de alte forme de diplomaţie, deoarece este prima diplomaţie reală cu mai multe părţi co-interesate implicate, participând la definirea tuturor aspectelor lumii noastre actuale şi viitoare, impactând toate celelalte domenii de cooperare. Însăşi internetul ca sistem interconectat fara frontiere, este ingestionabil de o singură ţară, companie sau organizaţie.

Diplomaţia cibernetică, în comparaţie cu alte forme de diplomaţie, este o zonă relativ nouă de competiţie şi colaborare între state, în care regulile, normele şi efectele acţiunilor sau inacţiunilor statelor nu sunt clar definite. Cei care s-au angajat la nivel diplomatic în agenda cibernetica au fost nevoiţi să dezvolte un cadru de reglementare nou într-o perioadă scurtă de timp, fără posibilitatea de a folosi framework-uri din alte domenii ca ghid.

Digitalizarea accelerată măreşte suprafaţa vulnerabilă într-un ritm care nu este egalat de eforturile de a o securiza de catre un stat sau de către comunitatea internaţională în ansamblu. De aceea, diplomaţia cibernetică este un domeniu nu numai de importanţă strategică, ci şi unul care atinge şi influenţează transversal progresul global precum şi viaţa de zi cu zi a indivizilor la fiecare nivel, cu un set de consecinţe semnificative şi ramificate economice, politice, sociale şi de securitate pentru statele naţionale şi pentru comunitatea internaţională în ansamblu.

Prin urmare mizele sunt mari, regulile jocului nu sunt suficient de definite, iar subiectele şi acţiunile sunt complexe.

În ultimul timp s-au înregistrat progrese semnificative în promovarea diplomaţiei cibernetice la rang de domeniu de prioritate naţională şi internaţională.

Din 2017, Uniunea Europeana (UE) are un set cuprinzător de instrumente pentru diplomaţia cibernetică. Unul dintre instrumentele sale este regimul autonom de sancţiuni cibernetice al UE, adoptat în anul 2019. Acest lucru face posibilă aplicarea unor măsuri restrictive persoanelor şi entităţilor implicate în atacuri cibernetice semnificative care ameninţă UE sau statele sale membre, indiferent de naţionalitatea sau locaţia făptuitorului.

În decembrie 2020, Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) au prezentat o nouă strategie de securitate cibernetică a UE, cu scopul de a consolida rezilienţa Europei la ameninţările cibernetice şi de a asigura faptul că toţi cetăţenii şi toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii şi instrumente digitale fiabile şi de încredere.

In data de 22 martie 2021, Consiliul UE a adoptat concluzii privind Strategia de securitate cibernetică, care subliniază că securitatea cibernetică este esenţială pentru construirea unei Europe reziliente, verzi şi digitale, dezideratul fiind de a consolida poziţia de lider a UE la nivel global, în domeniul digital şi capacităţile sale strategice.

Una din priorităţile preşedinţiei cehe a Consiliului Uniunii Europene care a debutat la 1 iulie 2022, structurate în jurul motto-ului "Europa ca sarcină: regândire, reconstruire, reconstituire a puterii", este tocmai consolidarea capacităţilor de apărare ale Europei şi a securităţii în spaţiul cibernetic.

În mod specific, priorităţile preşedinţiei cehe in domeniul securităţii cibernetice vizeaza:

• Rezilienţa: Dezvoltarea strategică a capacităţilor cibernetice şi Setul de instrumente pentru diplomaţia cibernetică

• Multilateralismul: O voce europeană puternică în organizaţiile internaţionale

• Drepturile omului: Abordarea centrată pe om a noilor tehnologii / Umanismul digital.

Preşedinţia ceha abordează ameninţările cibernetice şi contextul geopolitic al noilor tehnologii si se va concentra pe dezvoltarea rapidă a aşa-numitului set de instrumente hibride, pe lupta împotriva dezinformării şi pe securitatea spaţiului cibernetic. Totodata, mandatul Cehiei se va centra pe negocierile pe marginea propunerii de regulament pe tema securităţii cibernetice a instituţiilor, organismelor şi agenţiilor UE si va continua discuţiile privind diplomaţia cibernetică, privind Unitatea comună de securitate cibernetică şi implementarea Strategiei UE de securitate cibernetică.

La nivel national, prin Hotărârea de Guvern nr. 1321 din 30 decembrie 2021, a fost aprobată Strategia de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022-2027, precum şi Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de securitate cibernetică a României, pentru aceeasi perioada, document strategic care acordă o importanţă ridicată diplomaţiei cibernetice, "acţionând în scopul promovării, susţinerii, apărării şi protejării, prin dialog internaţional şi cooperare cu ţările partenere şi organizaţiile internaţionale a unui spaţiu cibernetic global, deschis, liber, stabil şi sigur, în care drepturile omului, libertăţile fundamentale şi statul de drept se aplică pe deplin pentru bunăstarea socială, creşterea economică, prosperitatea şi integritatea societăţii libere şi democratice şi care contribuie la prevenirea conflictelor, atenuarea ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice şi la o mai mare stabilitate în relaţiile internaţionale".

"Mai mult, pana la sfarsitul anului curent, trebuie să operaţionalizăm la Bucureşti Centrul de competenţe în materie de securitate cibernetică pentru a pune în comun investiţiile în cercetarea, tehnologia şi dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică. Noul organism european are menirea de a canaliza în special finanţarea legată de securitatea cibernetică din programul Orizont Europa şi din programul Europa digitală", a mai scris Petrescu.

Având în vedere valoarea pieţei securităţii cibernetice a UE, estimată la peste 130 de miliarde EUR, cu o rată anuală de creştere de 17%, numărând peste 60.000 de întreprinderi în domeniul securităţii cibernetice şi peste 660 de centre de expertiză în materie de securitate cibernetică si ţinând cont că ţările europene ocupă 18 din primele 20 de locuri în indicele mondial al securităţii cibernetice, UE şi respectiv ţara noastră trebuie să investească semnificativ în consolidarea capacităţilor privind rezilienţa cibernetică şi lupta împotriva criminalităţii cibernetice, iar diplomaţia cibernetică reprezintă principalul instrument în arena geopolitică actuală, adaugă sursa.