Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare propune patru soluţii pentru plata despăgubirilor către fermieri

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) propune Guvernului plata despăgubirilor pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 din credite bugetare, prin scontarea în baza protocolului APIA cu băncile comerciale sau prin compensarea sumelor cu cele reprezentând creanţe bugetare, informează Agerpres.

De asemenea, fermierii propun şi accesarea unor credite capital de lucru cu garanţii de stat similare programului IMM Invest.

Astfel, în prima varianta, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare susţine că se poate recurge la completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, "aşa cum au fost promise fermierilor, în mod public şi pe toate canalele media", sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum şi sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens, AAC propune modificarea sumei cuprinse la capitolul credite bugetare, la 1,093 miliarde de lei în 2021, de la 930 milioane de lei în 2020.

"Dată fiind gravitatea situaţiei şi urgenţa efectuării plăţilor către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârşitul lunii martie", spun reprezentanţii Alianţei.

Cea de-a doua variantă vizează implementarea prin APIA şi băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverinţe eliberate fermierilor care au avut culturi calamitate, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depăşeşte 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

"Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluţie prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverinţe pe care le pot sconta şi pot obţine un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverinţă drept creanţă, pentru a-şi acoperi o parte din datorii şi/sau achiziţiona inputuri pentru însămânţarea şi întreţinerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverinţe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate", se arată în documentul Alianţei.

Potrivit reprezentanţilor AAC, aceste adeverinţe ar putea să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

În ceea ce priveşte compensarea sumelor datorate în contul despăgubirilor cu cele reprezentând creanţe bugetare, respectiv impozite pe venit/salarii, CAS şi CASS, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare susţine că fermierii care deţin procese verbale de constatare şi evaluare sunt, de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deţinătorii unor creanţe, iar autorităţile statului pot recunoaşte acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligaţiilor de plată către bugetul de stat (creanţe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).

"Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar uşura sarcina fiscală şi birocratică a fermierilor în relaţia cu autorităţile statului, putând fi implementată începând cu creanţele bugetare aferente lunii martie 2021", potrivit sursei citate.

Propunerea privind accesarea unor credite capital de lucru cu garanţii de stat similare programului IMM Invest arată că fermierii care deţin procese verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi consideraţi ca fiind titularii unei creanţe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire.

În opinia acestora, printr-un mecanism de creditare şi garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectaţi de calamităţi pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimările Alianţei arată că fermierii pot avea sumele la dispoziţie până la sfârşitul lunii martie 2021.

"Aceste soluţii sunt instrumente prin care suma de circa 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârşitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite şi taxe, precum şi datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activităţii celor 85.000 de fermieri afectaţi", se arată în comunicat.

În acest context, reprezentanţii ACC solicită aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultura prin intermediul a cel puţin uneia din cele 4 soluţii prezentate.

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică şi instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităţilor naturale. Sunt inventariate şi centralizate suprafeţele afectate, se cunoaşte numărul de beneficiari şi impactul bugetar, iar schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare include patru organizaţii respectiv Pro Agro, LAPAR, UNCSV şi APPR.

Ministerul Agriculturii a achitat anul trecut despăgubiri de peste 850 de milioane de lei pentru culturile de toamnă, circa 89%, iar suma necesară pentru cele 1,2 milioane de hectare cu culturi însămânţate în primăvară, afectate de secetă, este de peste un miliard de lei, potrivit Agerpres.