ALIMENTAŢIE SUSTENABILĂ Uniunea Europeană a dat liber la consumat greieri

Consumul de insecte va deveni o realitate şi la nivel european. Ceea ce părea o ciudăţenie în urmă cu un deceniu, va face parte din cotidian. Comisia Europeană a autorizat promovarea greierelui de casă (Acheta domesticus) ca aliment nou în Uniunea Europeană. Greierele de casă este a treia insectă care a fost aprobată cu succes pentru consum, după aprobările emise în luna iulie a anului trecut pentru viermele galben uscat şi în luna noiembrie pentru lăcusta călătoare. În cazul greierelui de casă, autorizaţia de consum este valabilă atât sub formă congelată, uscată sau pudră. Această autorizaţie a Comisiei Europene a fost susţinută de statele membre în data de 8 decembrie 2021, după o evaluare amănunţită realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) care a ajuns la concluzia că consumul acestei insecte este sigur pentru utilizările cerute de compania care a formulat solicitarea. Produsele care conţin acest nou aliment trebuie să fie etichetate corespunzător şi să menţioneze posibilele reacţii alergice. În ultimii ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a descoperit că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase cu un conţinut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. În plus, insectele constituie o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. De asemenea, în contextul strategiei "De la fermă la farfurie", insectele au fost indentificate drept o sursă alternativă de proteine care ar putea facilita tranziţia spre un sistem alimentar mai sustenabil.

Produsele alimentare pe bază de insecte au pătruns în Europa în 2014. Breşa a fost creată în Belgia, unde un lanţ de magazine a început să comercializeze astfel de produse, inclusiv burgeri pe bază de viermi Buffalo. În 2013, experţii Uniunii Europene în domeniul alimentaţiei au anunţat că s-a ajuns la concluzia că populaţia continentului ar trebui să se obişnuiască treptat cu consumul gândacilor şi al insectelor, urmând ca într-un viitor nu foarte îndepărtat ferme care să producă acest tip de hrană să fie întâlnite pe tot cuprinsul Europei. Un an mai târziu, entofagia (hrănirea cu insecte) a fost permisă oficial în Belgia, în urma unei decizii luate de Agenţia Federală pentru Securitatea Lanţului Alimentar (AFSCA). Pe lista insectelor cu care se pot delecta belgienii, au intrat atunci: greierii domestici, greierii cu aripi scurte, lăcustele africane, viermi de făină normali şi viermii de făină uriaşi, şi trei tipuri de omizi. Specialiştii belgieni au susţinut că în condiţiile în care în 2050 pe Pământ vor trăi nouă miliarde de oameni, producţia de proteine trebuie să se dubleze. Până în 2030 cererea de alimente va creşte cu 50 % şi cea de apă cu 30%. Astfel că în jurul acestei date populaţia globului se va confrunta cu o lipsă semnificativă de hrană, în special de carne. Specialiştii Organizaţiei Naţiunilor Unite au găsit deja soluţia pentru rezolvarea problemei fiind investite milioane de euro în ferme experimentale de creştere a insectelor. Cum insectele constituie o sursă de hrană pentru mulţi dintre locuitori globului de mai bine de 2000 de ani, în special în zona Asiei, oamenii nu ar trebui să fie foarte speriaţi sau dezgustaţi de această perspectivă. Experţii ONU au ajuns la concluzia că până în 2030, vânzarea de semi-preparate din insecte în magazine nu va mai reprezenta o noutate, iar restaurantele îşi vor adapta din mers ofertele. "Va veni ziua în care oamenii care mănâncă insecte vor fi mai numeroşi decât cei care consumă carne", a anunţat cunoscutul entomolog Arnold van Huis. Profesorul olandez Marcel Dicke, de la Universitatea Wageningen susţine în "Cartea de bucate pentru insecte" că 100 de grame de viermi de mătase sau larve de molie oferă 100% din necesarul zilnic de cupru, zinc şi fier pentru un om, iar greierii pot asigura necesarul de calciu. Cum nevoile de hrană ale insectelor sunt mult sub cele ale vitelor sau păsărilor, astfel de ferme vor fi foarte profitabile. Conform specialiştilor în zootehnie, 10 kilograme de furaje generează un kilogram de carne de vită, trei kilograme de carne de porc, cinci kilograme de carne de pui şi nouă kilograme de lăcuste.