English
Reporter: Cum caracterizaţi cadrul fiscal actual?
Alina Andrei: Avem o cotă unică foarte competitivă în regiune (16%), însă lipsa de predictibilitate şi viteza cu care se schimbă Codul Fiscal / Codul de procedură fiscală, precum şi acţiunile de control fiscal asupra unor chestiuni neclare din Codul fiscal (ex. diurnele, tichetele cadou) sperie investitorii şi îi determină să aleagă drept destinaţie de investiţii jurisdicţii fiscale în care nu au astfel de surprize.
Reporter: Ce modificări ar trebui să sufere cadrul nostru fiscal?
Alina Andrei: În primul rând este necesar ca toate partidele politice să ajungă la consensul privind nevoia de predictibilitate în ceea ce priveşte modificările Codului fiscal. Orice modificări la Codul fiscal ar trebui discutate cu mediul de afaceri şi ar trebui să intre în vigoare la cel puţin şase luni după data aprobării lor. Inutil să precizez faptul că predictibilitatea şi transparenţa decizională cerute de mediul de afaceri sunt deja prevăzute în reglementările în vigoare, doar că înseşi autorităţile nu le respectă.
Reporter: Unde se află ţara noastră în raport cu celelalte ţări europene, din punct de vedere al fiscalităţii?
Alina Andrei: Avantajul României este în continuare dat de decizia istorică a adoptării unei cote unice reduse. Dezavantajele constau, în continuare, în neclaritatea şi volatilitatea reglementărilor, în întârzierea normelor metodologice faţă de actele normative pe care trebuie să le completeze de fapt, în încăpăţânarea autorităţilor de reglementare de a nu dialoga cu mediul de afaceri în cadrul procesului legislativ. Simplificarea cadrului de declaraţii fiscale şi a numărului de documente depuse de contribuabili sunt şi ele, încă, pe lista chestiunilor nerezolvate.
Reporter: Cum apreciaţi propunerea de aplicare a unei taxe de solidaritate în cazul firmelor cu cifre de afaceri mari?
Alina Andrei: Modul în care este comunicată această taxă la nivel local este greşit, pentru că se creează ideea că multinaţionalele sunt oricum rău intenţionate şi că repatriază profituri.
Într-adevăr, la nivel european şi la nivelul OECD se discută despre impozitarea multinaţionaelor şi în următoarea perioadă vom vedea apărând şi modificările legislative locale care să implementeze directivele şi deciziile luate la nivel european şi global.
Aceste modificări la nivel european şi global vin să aducă fiscalitatea în anul 2022, deoarece aceasta nu a ţinut pasul cu ritmul de creştere şi dezvoltare globală a companiilor.
Reporter: Ce opinie aveţi despre impozitul de 15% adoptat anul trecut de OECD la nivel global?
Alina Andrei: Acest impozit vizează în special corporaţiile din domeniul IT şi digital (dar nu numai) şi reprezintă ceea ce OECD a numit preţul globalizării.
Impozitul vine să alinieze fiscalitatea cu direcţia în care s-a dezvoltat lumea afacerilor, în general. De asemenea, se urmăreşte reducerea distorsionării concurenţei. Un gigant precum Amazon, care vinde local, dar este înregistrat din punct de vedere fiscal în Irlanda, nu va plăti impozite precum un marketplace local, care, din punct de vedere al legislaţiei româneşti, plăteşte TVA şi impozit pe profit 16%.
Multinaţionalele cu venituri anuale globale de peste 20 miliarde euro şi rate ale profitabilităţii de peste 10%, care sunt dealtfel şi marii câştigători ai globalizării, vor fi subiectul realocării unui sfert din profiturile care depăşesc rata de 10% către ale jurisdicţii fiscale, acolo unde se înregistrează de fapt veniturile, chiar dacă nu există şi prezenţa fizică.
Multinaţionalele cu venituri anuale globale de peste 750 milioane euro vor fi supuse unui impozit minim pe profit de 15%.
Convenţia prin care sunt asumate aceste decizii va fi semnată în 2022, iar implementarea propriu-zisă va avea loc începând cu 2023.
Reporter: Consideraţi că acesta este un mod de a împiedica unele firme să-şi repatrieze veniturile?
Alina Andrei: Unul dintre efecte va fi acesta cu siguranţă, dar se doreşte în primul rând şi reducerea distorsionării concurenţei dintre firmele globare şi cele locale şi ajungerea la un soi de echitate comercială şi fiscală, prin impozitarea profiturilor şi în funcţie de locul unde se realizează veniturile.
Reporter: În ce măsură respectă sucursalele firmelor străine din ţara noastră legislaţia din domeniul preţurilor de transfer şi ce-i sfătuişi pe reprezentanţii multinaţionalelor de la noi legat de acest aspect?
Alina Andrei: Trebuie menţionat faptul că legislaţia preţurilor de transfer este diferită de cele menţionate mai sus. Impozitele despre care am vorbit la punctele anterioare se aplică doar marilor corporaţii (cu venituri globale anuale de cel puţin 750 mil euro), astfel că majoritatea companiilor locale care fac parte din grupuri multinaţionale / locale probabil că nu vor fi afectate de aceste noi prevederi.
În ceea ce priveşte legislaţia preţurilor de transfer, aceasta este în general respectată de firmele care desfăşoară tranzacţii intra-grup.
Motivele pentru care societăţile care fac parte din grupuri sunt verificate de fisc sunt: pierderile din exploatare, marjele reduse de profitabilitate, managementul defectuos, alte riscuri fiscale precum nedepunerea declaraţiilor fiscale, TVA şi alte taxe de recuperat de la bugetul de stat.
Reporter: Care sunt problemele cu care vă confruntaţi în activitatea zilnică şi ce soluţii vedeţi pentru rezolvarea acestora?
Alina Andrei: Una dintre temele inspecţiilor fiscale fiind analiza pierderilor înregistrate, încercăm să explicăm inspectorilor care vin în control că pot exista şi motive obiective pentru acestea.
De asemenea, încercăm să ne educăm clienţii să îşi cunoască riscurile fiscale, să le cuantifice şi să le comunice grupului din care fac parte, cu scopul luării unor decizii informate la nivel de grup. Procedurile interne trebuie implementate în acest sens, pentru că sunt singurele care pot face diferenţa în aceste cazuri.
Reporter: Cum a afectat digitalizarea forţată sectorul fiscal? Suntem pregătiţi din acest punct de vedere?
Alina Andrei: Există deja îmbunătăţiri în relaţia cu ANAF, însă mai sunt paşi de realizat în această direcţie. Nou aprobatul program de redresare şi rezilienţă (PNRR) are ca punct central digitalizarea ANAF, acolo fiind şi speranţa noastră, în calitate de consultanţi fiscali, pentru o mai mare transparenţă a datelor, precum şi o creştere crescută a schimbului de informaţii între autorităţile statului.
Reporter: La ce ar trebui să ne aşteptăm în 2022, din punct de vedere fiscal?
Alina Andrei: Am vrea să ne aşteptăm la mai multă predictibilitate la nivelul prevederilor fiscale adoptate, precum şi la mai multă transparenţă şi deschidere la dialog cu mediul de afaceri. Cum spuneam şi mai devreme, un mediu legislativ stabil, cu decizii luate pe termen mediu şi lung, ajută la funcţionarea economiei şi la predictibilitatea veniturilor la bugetul de stat. Din păcate, din cauza presiunii inflaţiei şi lipsei de bani la buget, cel mai probabil vom asista la o majorare a impozitelor şi taxelor, dublată de creşterea corespunzătoate a numărului de inspecţii fiscale.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
