Alocaţia copiilor, între discriminare şi lipsă de resurse bugetare

Alocaţiile copiilor au devenit principalul subiect de dispută politică în prima jumătate a acestui an. Pornit de la o dispută între preşedintele PNL, Alina Gorghiu, şi premierul Victor Ponta, subiectul a ajuns şi în Parlament, acolo unde s-a decis dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, de la 42 de lei la 84. Chiar dacă s-a opus într-o primă fază, premierul a cedat presiunii unei măsuri aparent populiste şi şi-a rugat colegii de partid să voteze dublarea. Ulterior, Victor Ponta a insistat că de această majorare nu ar trebui să beneficieze toţi copiii, ci doar cei care provin din familii defavorizate. Există voci care afirmă că Guvernul nu are fondurile necesare pentru a susţine acest efort bugetar, în ciuda declaraţiilor optimiste ale premierului, şi tocmai de aceea Victor Ponta încearcă să evite punerea în aplicare a deciziei Parlamentului. De altfel, imediat după votul aleşilor, Victor Ponta a spus că Guvernul şi PSD susţin majorarea alocaţiei de stat pentru copii şi nu se pot opune acestui principiu, dar iniţiatorii propunerii nu au indicat sursa de finanţare în condiţiile în care impactul bugetar anual este estimat la 1,8 miliarde lei.

În direct la TV, Victor Ponta a insistat că alocaţiile trebuie "gândite mai ţintit şi mai eficient", iar hotărârea din 2006 a Curţii Constituţionale, care a a decis că alocaţia trebuie acordată copiilor în mod nediferenţiat este una depăşită: "În baza unei decizii din 2006, Curtea Constituţională a spus < dăm copilului aceeaşi sumă, nu avem voie să punem nicio condiţie >. Eu vorbesc însă despre ceva ce e depăşit, trăim în 2015, avem mai multă minte decât în 2006, societatea se schimbă şi atunci ne gândim câţi părinţi nu şi-au ridicat niciodată alocaţia de 42 lei şi nu o vor ridica nici pe cea de 84 lei, pentru că au venituri suficiente, precum şi câţi părinţi ridică alocaţia, dar banii nu ajung". Pe 1 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care dublează alocaţiile de stat pentru copii, de la 42 de lei la 84 de lei.

Dincolo de declaraţiile premierului, Constituţia este clară în ceea ce priveşte alocaţiile pentru copii, Art. 49 - "Protecţia copiilor şi a tinerilor prevede": " (2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege". Copreşedintele PNL Alina Gorghiu susţine că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, Curtea stabilind că nu este permisă diferenţierea cuantumului alocaţiei pentru copii şi cerând PSD să aplice legea de dublare a alocaţiilor, aprobată de Legislativ. Pe de altă parte, PSD a arătat că propunerea pentru un sistem de alocaţii diferenţiate pentru copii nu are legătură cu măsura dublării alocaţiilor. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, consideră că textul Constituţiei nu permite vreo diferenţiere în ceea ce priveşte acordarea alocaţiilor pentru copii şi orice modificare în acest sens ar reprezenta o abatere de la "Legea fundamentală". Subiectul a fost aprig dezbătut şi în mediul virtual, pe forumuri, reţele de socializare şi în comentarii la articole, existând un curent de opinie care suţine că iniţiativele premierului încurajează nemunca şi pe cei care se complac în a fi veşnic asistaţi social.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat că se lucrează la un pachet de măsuri şi că fiecare copil va primi o alocaţie: "Lucrăm la un pachet de măsuri. Peste tot în Uniunea Europeană alocaţiile se dau diferenţiat, fie în funcţie de veniturile părinţilor, fie în funcţie de vârsta copilului". Toată această dispută a pornit după ce, în luna martie, co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu a avut un schimb de replici cu premierul Victor Ponta, legat de alocaţia pe care o primesc copiii. Premierul a susţinut că alocaţia a fost deja dublată, de la 42 de lei la 84 de lei, fapt infirmat ulterior, iar Alina Gorghiu l-a rugat pe acesta să-şi mute promisiunile din spaţiul virtual în lumea reală.