Ambasadorul rus la Bucureşti, Aleksandr Churilin, a declarat, ieri, că Federaţia Rusă nu este, nicidecum, interesată de apariţia unei noi crize a gazelor în această iarnă.
Declaraţia diplomatului rus vine în contextul în care scăderea preţului la hidrocarburi presează compania rusă de stat Gazprom să mărească cantitatea de gaze exportată către Europa ca să înregistreze profit.
"Rusia mizează să vândă mai mult gaz Europei, mai ales acum, când preţurile au înregistrat o scădere semnificativă la nivel internaţional", a subliniat, ieri, Aleksandr Churilin, în cadrul unei conferinţe la Ambasada Rusă - eveniment ce a consemnat 70 de ani de la declanşarea celui de-al doilea Război Mondial.
Profitul grupului energetic rus s-a prăbuşit, în primele trei luni ale anului curent, cu peste 60%, principalele cauze fiind sistarea livărilor de gaze către Europa pentru trei săptămâni (n.r. criza gazelor de la începutul acestui an) şi scăderea cererii de hidrocarburi în ţările importatoare afectate de criza economică şi financiară.
"Gândiţi-vă că Rusia este principalul furnizor de gaze pentru piaţa europeană şi nu are niciun interes să sisteze livrările", a răspuns ambasadorul rus, unei întrebări despre o posibilă reeditare a crizei gazelor.
Rusia încearcă, astfel, să dea impresia unei abordări strict economice a relaţiei energetice cu Europa şi implicit cu Ucraina (n.r. ţară de tranzit a gazului rus către UE), după ce a fost acuzată, în dese rânduri, că-şi foloseşte gazul ca instrument de represiune politică în relaţiile cu alte ţări.
Posibilitatea creşterii exporturilor de gaz pe care se bizuie Moscova este, însă, puţin probabilă în condiţiile în care criza economică a afectat, semnificativ, consumul de gaze la nivel industrial în statele europene şi ar putea determina o scădere şi mai acută a cererii de gaze pentru anul viitor.
În urmă cu două săptămâni, Ucraina a anunţat că intenţionează să reducă cu 25% cantitatea de gaze naturale importată din Rusia în 2010, la 25 de miliarde metri cubi.
Scăderea importurilor de gaz rusesc continuă, astfel, după ce autorităţile de la Kiev au încheiat contracte, pentru anul curent, pentru o cantitate de 33 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 16 miliarde metri cubi mai puţin faţă de 2008.
Decizia Kievului vine, practic, în contradicţie cu obiectivele economice ale Moscovei într-un an în care în Ucraina vor avea loc alegeri prezidenţiale.
"Rusia vrea să aibă relaţii bune cu Ucraina, la fel cum şi Ucraina caută să aibă relaţii bune cu Federaţia Rusă", a dat asigurări Aleksandr Churilin.
Este arhi-cunoscut că Rusia este extrem de sensibilă la climatul politic ucrainean.
Preşedintele Medvedev i-a trimis, recent, omologului său ucrainean o scrisoare prin care acuză actuala administraţie de la Kiev de o politică anti-rusă. Medvedev şi-a exprimat speranţa că succesorul actualului şef de stat ucrainean Victor Iuscenko, va detensiona relaţiile bilaterale şi va construi o nouă relaţie ruso-ucraineană.
Dacă în Ucraina vor câştiga tot forţele politice ostile Moscovei, nu este exclus ca Rusia să închidă, din nou, robinetul cu gaz către export.
Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs, a avertizat, încă din luna iunie, că "iarna aceasta ar putea să fie una grea...".