AMCHAM LANSEAZĂ RAPORTUL DE COMPETITIVITATE A ROMÂNIEI  Ţara noastră are 25 de avantaje competitive şi 49 dezavantaje

• Traian Băsescu: Studiul prezentat are o contradicţie între speranţa şi viziunea managerilor legată de creşterea investiţiilor lor în România şi notele care apar în raport

Ţara noastră are 25 de avantaje competitive, 49 de dezavantaje, în timp ce 22 de indicatori de competitivitate sunt neutri, ceea ce arată necesitatea îmbunătăţirii performanţelor naţionale, care plasează piaţa locală pe o poziţie inferioară faţă de alte şase state din Europa Centrală şi de Est, potrivit raportului Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham).

Preşedintele ţării, Traian Băsescu, a declarat că studiul prezentat de Camera de Comerţ Româno-Americană are totuşi o contradicţie între speranţa şi viziunea managerilor legate de creşterea investiţiilor lor în România şi notele care apar în raport. Domnia sa a spus: "Eu într-o ţară cu nota 2,95 nu m-aş duce dacă aş fi investitor. Şi, totuşi, managerii consultaţi spun în proporţie de peste 50% că vor creşte investiţiile, vor creşte numărul de angajaţi. Cred că cifrele trebuie puţin armonizate şi cu diferenţa între percepţie şi realitate. Este un factor care nu poate fi măsurat - diferenţa între percepţie şi realitate -, dar eu cred că abordarea managerilor care spun < ne vom mări investiţiile în perioada următoare, vom mări numărul de angajaţi >, estimările noastre s-au adeverit. Estimările noastre au fost mai slabe decât ceea ce ni s-a întâmplat, spun 19% dintre manageri, dar 50% spun < da, a fost o apreciere corectă, aşteptările noastre au fost confirmate de ce s-a întâmplat pe piaţa românească > ne arată că avem şi o problemă de percepţie".

Raportul AmCham precizează: "În comparaţie cu alte şase ţări din Europa Centrală şi de Est (Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) care au fost analizate comparativ în raport, performanţa Româ-niei este aproape de medie în ceea ce priveşte indicatorii generali de competitivitate, administraţie publică şi infrastructură, şi sub medie la capitolul resurse umane şi politici fiscale şi monetare. Astfel, performanţa României pe ansamblu este într-un uşor dezavantaj competitiv faţă de celelalte şase ţări analizate".

Preşedintele României a declarat că este suficient să priveşti cu ochiul liber la societatea românească, la administraţia românească şi să înţelegi care sunt zonele care slăbesc competitivitatea ţării. Domnia sa a precizat: "Dacă astăzi suntem competitivi în 25 de zone ale studiului şi necompetitivi în 49 şi la media europeană în 22, aş spune că aproape este un echilibru. Nu ştiu cum ar fi arătat un astfel de studiu în 2000. Cred că cele 25 de zone în care suntem competitivi s-ar fi limitat la una-două, probabil. Aş spune, ca o primă apreciere, că perspectiva noastră, resursa noastră extraordinară este, dacă vreţi, în cele 49 de zone în care nu suntem competitivi. Acolo este resursa noastră de creştere şi de competitivitate şi, dacă am privi la progresul din ultimii 10 ani, nu spun la progresul din ultimii 20 de ani, ne-am da seama că România se mişcă, că are resurse să devină tot mai competitivă".

Ţara noastră prezintă cele mai multe dezavantaje la resurse umane (17), capitol la care are doar 5 avantaje competitive. La dezavantaje, analiza AmCham a scos în evidenţă ponderea productivităţii pe ora de muncă lucrată în PIB, ponderea scăzută a angajaţilor cu calificare tehnică ridicată sau medie, sumele reduse alocate de la buget pentru educaţie, precum şi numărul redus al studenţilor care învaţă două sau mai multe limbi străine. Un alt dezavantaj este dat de numărul mare de accidente de muncă "serioase" la 100.000 de locuitori.

Unul dintre avantajele României la acest capitol este reprezentat de cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor, care înregistrează cel mai mic nivel din cele şase ţări analizate: 310 euro/cap de locuitor, faţă de media UE de 2.215 euro/cap de locuitor sau 599 de euro/locuitor în Cehia.

România înregistrează un număr ridicat de dezavantaje şi în admi-nistraţia publică şi infrastructură, câte zece în fiecare caz. Dacă în zona administraţiei publice avantajele sunt egale cu dezavantajele, la infrastructură România stă mai bine decât celelalte şase capitole doar la cinci indicatori.

Stabilitatea politică, aplicarea legislaţiei, controlul corupţiei, libertatea persoanelor, precum şi securitatea şi siguranţa se numără printre dezavantajele competitive ale Româ-niei la nivelul administraţiei publice. La avantaje au fost incluse nivelul veniturilor la buget în PIB, nivelul datoriei guvernamentale, precum şi timpul redus necesar începerii unei afaceri.

La capitolul infrastructură, dezavantaje sunt preţul ridicat al terenului agricol, gradul de penetrare a Internetului, dar şi numărul de drumuri moderne construite şi numărul de pasageri pe traficul aerian pe cap de locuitor. România are însă avantajul preţului mic la energie electrică pentru industrie. Din punctul de vedere al politicilor fiscale şi monetare, piaţa locală nu are niciun avantaj competitiv faţă de celelate ţări analizate.

Răspunsurile oferite de liderii chestionaţi confirmă în cea mai mare parte rezultatele analizei statistice, indicând nemulţumiri legate de zona administraţiei publice şi infrastructurii. Pe de altă parte, peste 50% dintre respondenţi au exprimat intenţii de suplimentare a capitalului investit în România şi de creştere a numărului de angajaţi în următorii 5 ani.

"Astfel de decizii pot fi explicate îndeosebi prin volumul cererii înregistrate pentru produsele sau serviciile lor la nivelul local şi export", consideră reprezentanţii AmCham.

Printre recomandările AmCham în vederea elaborării politicilor de îmbunătăţire a competitivităţii Româ-niei se regăsesc utilizarea fondurilor UE pentru dezvoltarea infrastructurii, dublată de parteneriate public-private şi consolidarea competitivităţii companiilor româneşti.

Totodată, AmCham recomandă impunerea cerinţei de realizare a analizelor de impact pe care proiectele de noi politici sau reglementări îl au asupra creşterii sustenabile şi stabilităţii mediului de afaceri.

Dezvoltarea unui plan amplu şi coordonat de îmbunătăţire a infrastructurii României pentru atingerea standardelor UE de calitate şi acoperire, precum şi dezvoltarea unei strategii clare, investirea în crearea unei infrastructuri de reţele energetice inteligente, coroborate cu maximizarea producerii de energie regenerabilă, reprezintă factori de creştere a competitivităţii. Alte recomandări vizează creşterea transparenţei şi responsabilităţii în administraţia publică şi utilizarea fondurilor publice, acordarea de stimulente pentru a menţine în ţară specialiştii de înaltă calificare, după modelul experienţei pozitive înregistrată în sectorul IT.

În acelaşi timp, investitorii străini susţin stimularea investiţiilor în domeniile cheie pentru export şi crearea de pachete de facilităţi pentru investitori străini şi locali, bazate pe implementarea noilor tehnologii, numărul de locuri de muncă create şi valoarea adăugată capacităţii de export.

• Băsescu: "Dacă este corupţie, statul singur nu poate fi corupt. Are un partener, dacă discutăm numai de corupţie"

Preşedintele României a mai explicat că în ceea ce priveşte corupţia şi ea ţine de două părţi: "Aş vrea să fim foarte clari: nu mut la nimeni res-ponsabilitatea, dar ea trebuie împărţită şi asumată. Un funcţionar corupt nu poate fi corupt dacă nu are un partener care să-i dea un ban în mână. Un minister nu poate plăti cu 50% mai mult dacă nu există un consultant care să valideze ce spune constructorul. Da, da, mărim factura. Şi ministerul e în imposibilitatea de a reacţiona, pentru că în justiţie oricine câştigă dacă are şi avizul consultantului că trebuie să mărească preţul cu 50% la lucrări publice. Deci, eu cred că esenţa realităţilor româneşti în primul rând trebuie să iasă din ipocrizie. Dacă este corupţie, statul singur nu poate fi corupt. Are un partener, dacă discutăm numai de corupţie. Statul singur nu poate fi neperformant, are un partener şi asta este economia în general privată, în România".

• Băsescu: Cel mai mare politician e piaţa, a pus politicienii la zid, trebuie armistiţiu 3-5 ani

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că cel mai mare politician al lumii a apărut şi el se numeşte "piaţa", care a pus politicienii din Europa "cu spatele la zid", iar conflictul "piaţă-politicieni" trebuie rezolvat printr-un "armistiţiu" pe 3 -4 - 5 ani. "A apărut cel mai mare politician al lumii. Spre dezamăgirea multora el nu se numeşte nici Obama, nici Merkel, nici Sarkozy, nici Băsescu, nici Papandreou. Numele acestui politician este < piaţa >", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Şeful statului a explicat că în ultima perioadă nu a mai auzit niciun politician referindu-se la electorat, ci "toţi încearcă să satisfacă piaţa".

"Piaţa ne-a pus pe toţi cu spatele la zid, cel puţin în Europa, şi ne cere mai mult decât putem da", a apreciat Traian Băsescu.

"Această confruntare dintre piaţă şi liderii politici europeni trebuie să înceteze printr-un armistiţiu pe termen de 3, 4, 5 ani, pentru că noi nu avem soluţii să câştigăm protejându-ne naţiunile şi piaţa nu poate omorî exact pe cei de la care a câştigat cel mai mult - guvernele", a spus Băsescu.

Şeful statului a menţionat că politicienii europeni au ajuns la momentul în care trebuie să negocieze cu pieţele, dar nu "brutal", dincolo de a alerga în urma realităţilor pieţei şi a ajunge tot timpul prea târziu, şi dincolo de a încerca artificii neconvingătoare.

Băsescu a opinat că, dacă se va repeta exemplul Greciei, probabil nu se va putea ajunge la o înţelegere cu piaţa şi va fi necesară încheierea unui armistiţiu în avantajul ambelor părţi.

"Soluţia crizei datoriilor suverane în Europa este un armistiţiu negociat. Nu ştiu cât de repede vom putea să-l realizăm", a subliniat Băsescu.

Domnia sa a spus, referindu-se la cauzele crizei datoriilor suverane, că acestea sunt expresia demagogiei politicienilor, indiferent unde s-ar afla ei în Europa.

"Datoriile nu au fost create în mod necesar pentru dezvoltarea sistemelor de infrastructură, educaţie, cercetare. Cea mai mare parte a datoriilor statelor vin din creşterile nesustenabile de salarii, pensii, ajutoare sociale. Aceste sisteme au fost create pentru a aduce voturi, pentru a arăta ce bine guvernează în favoarea oamenilor politicienii aflaţi la putere. Azi, toată Europa socială plăteşte factura acestei abordări", a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că această criză a pus capăt teoriei statului social nesustenabil şi obligă la crearea statului performant, competitiv, ca singură sursă de a creşte prosperitatea cetăţenilor.

• Băsescu: 2012, an de "risc maxim" pentru România dacă se diminuează fluxurile de capital din bănci

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că anul 2012 va fi unul de "risc maxim" pentru România dacă se vor diminua, peste limitele func-ţionale, fluxurile de capital din bănci, domnia sa exprimându-şi speranţa ca băncile mamă să fie extrem de responsabile în acest sens.

"2012 este un an de risc maxim pentru România dintr-un motiv fundamental: de diminuare peste limite funcţionale a fluxurilor de capital din bănci. Dacă nu se va întâmpla asta, România trece bine peste 2012, chiar dacă se prefigurează un an agricol mult mai slab din cauza secetei. Avem acest risc major. Sper ca băncile - şi nu băncile din România - băncile mamă să fie extrem de responsabile", a spus Băsescu.

Şeful statului a afirmat că Româ-nia va trece cu bine de anul 2012 dacă se va ajunge la un "modus vinendi" cu băncile din zona euro, astfel încât să nu se opereze retrageri de capital de pe piaţa româ-nească.

"Dacă reuşim să ajungem la un modus vivendi cu băncile din zona euro, să nu se producă o retragere masivă de capital de pe piaţa noas-tră, România trece bine de 2012, fără bruscări de genul celor din 2010. Sperăm să ajungem la o înţelegere cu acest politician nou care se numeşte < piaţa bancară din România >", a spus Băsescu.

Preşedintele a subliniat că, pe de altă parte, în 2012 vor continua procesele de diminuare a cheltuielilor statului cu mutarea resursei către investiţii, proces care se vede şi în bugetul trimis la Parlament.

Şeful statului a precizat că în 2012 România va continua "nemilos" procesele de reformă a statului, chiar dacă este vorba despre un an de criză, şi a subliniat că va continua reducerea aparatului de stat în teritoriu şi la nivel central.

"Chiar dacă am intrat într-o cifră medie rezonabilă din punctul de vedere al cheltuielilor statului ca urmare a măsurilor din 2010 - 2011, încă avem cheltuieli care nu reflectă capacitatea României de a susţine aceste costuri cu aparatul de stat şi cu programele sociale. Aceste două zone vor fi prioritare în reducerea cheltuielilor bugetului de stat aşa cum se reflectă ele acum", a spus şeful statului.