AmCham România lansează o invitaţie publică la dialog şi colaborare pentru creşterea gradului de incluziune financiară a românilor şi recomandă, printre altele, Instituirea unei Zile Naţionale a Educaţiei Financiare, conform unui comunicat al organizaţiei.
Celelalte propuneri pentru îmbunătăţirea educaţiei financiare vizează introducerea de mesaje de interes naţional privind educaţia financiară în mass-media, distribuirea unui Ghid de economisire şi investiţii pentru familii, parteneriat strategic al industriei financiare, prin asociaţiile reprezentative, cu Ministerul Educaţiei pentru a facilita şi dezvolta programele de educaţie financiară în şcoli.
AmCham România are şi 8 propuneri non-fiscale pentru creşterea accesului la produse şi servicii financiare: încurajarea persoanelor fizice să utilizeze carduri bancare şi plăţi electronice prin dezvoltarea infrastructurii necesare (POS-uri şi platforme digitale) şi prin acordarea bonurilor de valoare exclusiv în format electronic; emiterea de ghiduri / standarde tehnice privind creditele de consum de către autorităţile de supraveghere, cu sprijinul jucătorilor din piaţă; introducerea în etape a prestaţiilor sociale pe carduri preplătite; creşterea gradului de cuprindere atât a asigurărilor obligatorii (RCA şi PAD), cât şi a asigurărilor facultative.
De asemenea, organizaţia recomandă optimizarea utilizării asigurărilor voluntare de sănătate, pentru protejarea bugetului familiei în cazul unor evenimente neprevăzute, consolidarea Pilonului II de pensii private, adoptarea Legii de plată a pensiilor private (PII şi PIII), adoptarea legii pensiilor ocupaţionale pentru a stimula şi contribuţia angajatorilor.
Pe lângă acestea, AmCham România are şi un set de propuneri cu caracter fiscal pentru creşterea accesului la produse şi servicii financiare.
Astfel, reprezentanţii investitorilor americani în România propun acordarea de ajutor de stat de minimis pentru instalarea terminalelor POS de către micii comercianţi în zonele specific determinate, care au o acoperire redusă a gradului de acceptare a plăţilor cu cardul (de exemplu în mediul rural, dar nu numai), acordarea de stimulente fiscale pentru utilizarea produselor de economisire sau investiţii pe termen lung de către persoanele fizice, un regim fiscal stimulativ pentru achiziţionarea de poliţe de asigurare de viaţă cu componentă de protecţie şi alinierea sistemului de impozitare pentru sumele retrase de participanţi din Pilonul III de pensii.
În comunicat se precizează că măsurile recomandate de AmCham au fost supuse dezbaterii în cadrul mesei rotunde din data de 19 septembrie care a reunit reprezentanţi ai sectorului de servicii financiare şi ai autorităţilor de reglementare în domeniu.
De asemenea, se menţionează că iniţiativa AmCham România este complementară proiectelor şi campaniilor de educaţie financiară derulate de companiile din industria de servicii financiare şi îşi propune să aducă în atenţie nevoia de a implementa într-o manieră coordonată măsuri de incluziune financiară la nivel naţional. O astfel de abordare ar duce la creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii cetăţenilor, iar la nivel macro ar stimula creşterea economică.
"Deşi România a înregistrat progrese în ultimii ani în ceea ce priveşte accesul la serviciile financiare, ţara noastră încă ocupă ultimul loc între statele membre UE din punct de vedere al nivelului de educaţie financiară şi al accesului la unele categorii de produse şi servicii financiare, situaţie accentuată de un decalaj mare între zonele rurale şi cele urbane, din perspectiva acestor indicatori. Avem încredere că acest demers al AmCham Romania va contribui la o mai mare implicare a fiecărei părţi - decidenţi şi sectorul privat - în atingerea obiectivului comun de prosperitate pentru români, de transfer al creşterii economice şi într-o calitate mai bună a vieţii" a declarat Ciprian Lăduncă, membru al Consiliului Director al AmCham Romania şi lider al grupului de lucru AmCham dedicat pieţei de capital şi serviciilor financiare.
În viziunea AmCham România, pentru a creşte incluziunea financiară la nivel naţional trebuie să abordăm simultan nevoia de educaţie financiară pentru toate categoriile de vârstă, cât şi facilitarea acesului la produse şi servicii financiare prin promovarea unor măsuri fiscale şi non fiscale.