Amnistia fiscală, o nouă palmă dată de Guvern bunilor platnici

Amnistia fiscală sau aşa numita restructura fiscală propusă la sfârşitul lunii iunie de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a fost adoptată, ieri, de guvernul Dăncilă.

Amnistia a fost anunţată la începutul şedinţei Executivului de către premierul Viorica Dăncilă care a declarat că setul de măsuri aprobate vor fi aplicate, fără discriminare, persoanelor fizice, companiilor private şi de stat, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice şi unităţilor adminis­trativ-teritoriale.

Dăncilă a precizat: "Companiile cu capital privat, mixt sau de stat, care au acumulat până la sfârşitul anului trecut, obligaţii bugetare restante de pes­te 1 milion de lei, pot beneficia, în baza unui plan de restructurare, de o serie de facilităţi fiscale, care să menţină viabilitatea acestora şi repunerea în circuitul economic. În cazul companiilor care au acumulat datorii sub 1 milion de lei până la finalul anului trecut, vor fi anulate penalităţile şi dobânzile, dacă obligaţiile bugetare principale sunt achitate până la 30 noiembrie 2019. În ceea ce priveşte persoanele fizice şi entităţile fără personalitate juridică, se aplică măsura anulării dobânzilor şi penalităţilor indiferent de cuantumul datoriilor acumulate către bugetul de stat, dacă achită obligaţiile principale până la data de 30 noiembrie 2019. Măsura poate fi aplicată şi de către alte autorităţi sau instituţii publice care administrează obligaţii bugetare, precum şi de unităţile administrativ-teritoriale pentru contribuabilii pe care îi administrează. De asemenea, unităţile administrativ-teritoriale care au datorii către bugetul de stat vor beneficia de facilităţi similare dacă îşi achită obligaţiile până la data de 30 noiembrie 2019".

Premierul a menţionat că Guvernul va adopta ulterior, la propunerea Minis­terului Finanţelor Publice, o serie de măsuri prin care vor fi răsplătiţi şi încurajaţi contribuabilii corecţi, care şi-au achitat datoriile la timp.

Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice, a reiterat recent că, pentru luarea acestei măsuri, s-a pornit de la problemele cu care se confruntă aproximativ 2700 de companii, care au în total peste 255.000 de locuri de muncă, şi 1800 de instituţii publice, inclusiv unităţile administrativ-teritoriale.

Ministrul Finanţelor Publice a precizat: "Nu este o amnistie fiscală, cum din păcate este numită în spaţiul public. Vorbim despre o restructurare fis­cală. Măsura nu este luată pentru lipsuri la bugetul de stat. Nu acesta este motivul. Suntem obligaţi să luăm aces­te măsuri, pentru că vorbim despre creanţe bugetare neîncasate în valoare totală de aproximativ 30 miliarde lei. Va fi totodată şi o oportunitate pentru sistemul bancar, care va putea să crediteze firmele aflate în restructurare, pentru ca acestea să îşi continuie şi să îşi dezvolte activitatea economică".

Impactul bugetar pentru acest an va fi de 2,4 miliarde lei, a menţionat minis­trul de resort.

Amnistia fiscală a împărţit mediul de afaceri din ţara noastră.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, a declarat recent pentru Ziarul BURSA că amnistia fiscală îşi propune să ajute, în primul rând, companiile de stat cu datorii istorice, şi nu economia în ansamblul său. În schimb, Costin Manta, Senior Manager, Departamentul de Asistenţă Fiscală şi Juridică EY România, susţine că amnistia fiscală poate fi o soluţie de moment, dar la care trebuie apelat doar în situaţii excepţionale. O astfel de situaţie ar fi, în opinia sa, nevoia actualului guvern de a reduce deficitul bugetar. Cu toate acestea, Manta precizează că "acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligaţiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanţare".

În legătură cu noua amnistie, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul două scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018.

Prima prevede restructurarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei şi este bazată pe un plan de restructurare, plata eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii.

Măsura are ca obiectiv crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018.

Prin restructurarea financiară, se urmăreşte revitalizarea şi evitarea des­chiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.

Eşalonare pe termen lung

Pentru cei care au datorii de peste un milion de lei, va exista o fereastră de 6 luni în contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi res­tructura datoriile bugetare, care implică şi o restructurare a companiei.

Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toţi contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligaţii de plată şi dificultăţi financiare generate de disfuncţionalităţi de natură structurală, şi au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenţia de restruturare şi apelarea la un expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenţei. Îndeplinirea măsurilor din planul respectiv, va fi supraveghea­tă de ANAF.

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri:

a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;

b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de Procedură Fiscală;

c) stingerea obligaţiilor bugetare, prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedura fiscală;

d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.

Sunt stabilite şi condiţii privind plata obligaţiilor bugetare restante, astfel:

a) în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;

b) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;

c) din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii, proporţional cu anii pentru care a fost acordată facilitatea;

d) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani şi plata obligaţiilor curente pe 2019.

A doua măsură se referă la anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion de lei sau a celor peste un milion, care nu pot beneficia de restructurare (care se află deja în eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 15 decembrie 2019.

Pentru cei cu datorii sub un milion de lei, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale se face în următoarele condiţii:

- stingerea până la 15 decembrie 2019 a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;

- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019;

- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;

- depunerea, până la data de 15 decembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.