AMNISTIE FISCALĂ SAU SPRIJINIREA PRODUCŢIEI? Companiile româneşti, la un pas de insolvenţă

Anul 2021 este cel în care mul­te com­panii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite să găsească soluţii pentru supravieţuire. Întreprinzătorii sunt în situaţia să-şi plătească datoriile restante, rostogolite din anul trecut, iar această misiune va fi imposibilă pentru multe firme care vor intra în insolvenţă, potrivit unui studiu efectuat de Sierra Quadrant.

Situaţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii este dramatică, chiar dacă guvernele de anul trecut au alocat fonduri pentru menţinerea capitalului de lucru, pentru susţinerea şomajului tehnic, pentu finanţarea unei părţi din salariu în cazul angajaţilor care şi-au reluat activitatea, precum şi pentru telemuncă sau kurzarbeit, susţine Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Antreprenorii din sectorul textilelor, confecţiilor şi pielăriei se confruntă cu mari probleme, deoarece au rămas fără comenzi la finalul anului trecut, fapt care a dus la închiderea activităţii pentru 30% dintre companiile din acest domeniu. Totodată, suspendarea târgurilor internaţionale de profil a dus la scăderea considerabilă a comenzilor în unele sectoare.

Analiza efectuată de cei de la Sierra Quadrant arată: "Multe companii, aflate pe pierdere înainte de criză, au primit un ajutor nesperat. Au ţinut afacerea în funcţiune pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din păcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat şi se va axa către companiile care au potenţial, astfel că din economie vor dispărea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid şi vor trebui să îşi restructureze afacerile'', Dacă în privinţa IMM-urilor din servicii situaţia este una dificilă, se pare că în domeniul producţiei mai există sectoare de activitate care pot trece şi peste anul în curs - construcţiile, mobila -, dar şi sectoare care au probleme mai grave decât cele ale companiilor analizate de Sierra Quadrant - cum ar fi sectorul textile, confecţii şi pielărie.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe anul trecut a atins 1 miliard euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 miliarde euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019. Anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în HoReCa, industrie, retail, energie, auto, la companiile din Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Timişoara şi Iaşi. În 2021, Sierra Quadrant estimează că, dincolo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvenţe şi domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultură, auto (piese şi subansamble) şi turism.

Analiza întocmită de Sierra Quadrant arată că, în 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii şi şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HoReCa, industria de evenimente, etc..

Scăderea numărului dosarelor noi de insolvenţă, în 2020, cu 12,72% faţă de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, trebuie pusă pe seama facilităţilor oferite de Guvern şi a blocării activităţii instanţelor.

În anul 2021, conform analizei, nu este exclus să atingem un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani. Specialiştii de la Sierra Quadrant estimează că, în total, aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvenţă, concordat preventiv, faliment, suspendarea activităţii etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.

• Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: "Singura soluţie este o amnistie fiscală"

Situaţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii este dramatică, chiar dacă guvernele de anul trecut au alocat fonduri pentru menţinerea capitalului de lucru, pentru susţinerea şomajului tehnic, pentu finanţarea unei părţi din salariu în cazul angajaţilor care şi-au reluat activitatea, precum şi pentru telemuncă sau kurzarbeit. Restricţiile impuse de autorităţi din cauza pandemiei Covid-19 şi tergiversarea aplicării altor măsuri de sprijin pentru IMM-uri şi-au pus amprenta din plin asupra scăderii cifrei de afaceri a companiilor din mediul privat românesc, în foarte multe cazuri înregistrându-se o cifră de afaceri cu peste 60% mai mică decât în 2019. Din această cauză, multe companii nu mai au lichidităţile necesare pentru a-şi plăti atât furnizorii, cât şi creditele către bănci sau impozitele şi taxele către bugetul de stat şi către autorităţile locale.

"Noi acum culegem datele analizei privind numărul IMM-urilor afectate. Anul trecut a fost un an în care mai puţine firme s-au închis, au intrat în faliment ori şi-au suspendat activitatea, dar şi numărul companiilor noi înscrise la Registrul Comerţului a fost destul de mic. Deocamdată, în 2021, IMM-urile rămân în expectativă şi aşteaptă să vadă cum vor evolua situaţia incertă din domeniul sănătăţii, legată de pandemia Covid-19, şi restricţiile impuse de autorităţi. De asemenea, ne aşteptăm ca, în urma pierderilor financiare înregistrate anul trecut de companii, în 2021 să ne confruntăm cu mai multe închideri şi falimente ale firmelor din diverse domenii de activitate. Cert este că, pentru a preîntâmpina falimentele, singura soluţie este o amnistie fiscală. Măsura este necesară, deoarece firmele nu şi-au revenit astfel încât să poată să asigure plata datoriilor acumulate anul trecut atât către bugetul de stat, cât şi către furnizori", ne-a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), organizaţie care numără peste 60.000 de firme membre.

De altfel, conform datelor incluse în recenta ediţie a Cartei Albe a IMM-urilor, marea problemă a mediului de afaceri a fost reprezentată, anul trecut, de incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri). A doua problemă sistemică a fost identificată ca scăderea cererii interne (52,42%), urmată de cea care a vizat suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%). Un alt aspect extrem de important este reprezentat de faptul ca 60,77% din IMM-urile intervievate şi-au redus activitatea pe parcursul anului 2020.

• Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM: "Sprijinirea producţiei, unica şansă pentru revenirea din criză"

Investitorii autohtoni din industrie nu au semnalat până acum dificultăţi financiare majore, deşi ar avea nevoie şi ei de finanţare pentru capacităţile de producţie deţinute şi pentru a-şi păstra capitalul de lucru actual, ne-a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România.

"Cel mai deranjant aspect este nesiguranţa privind desfăşurarea activităţii, din cauza restricţiilor pe care le pot impune în orice moment autorităţile, în funcţie de evoluţia pandemiei Covid-19. De aceea, consider că pierderile cauzate de aceste restricţii ar trebui compensate de către stat. Cred că mai afectate de actuala criză sunt companiile care au fost prinse cu investiţii în derulare şi există posibilitatea pentru unele dintre acestea să intre în insolvenţă. Spre deosebire de sectorul HoReCa, unde de exemplu, în maximum şase luni, activitatea unui restaurant poate fi reluată în parametri optimi, în privinţa industriilor constructoare, lucrurile stau cu totul altfel", a precizat Cristian Pârvan.

Domnia sa a menţionat că există sectoare de activitate, cum ar fi confecţiile, unde în ultimul an mai multe firme au intrat în insolvenţă sau faliment ori şi-au suspendat activitatea. Preşedintele PIAROM a spus că acest lucru a fost cauzat de lipsa comenzilor, care se face simţită şi în cadrul companiilor mari, ce au rămas cu marfă pe stoc, de care încearcă să scape rapid în acest an.

"Este tragic că în industria producătoare nu mai vin comenzi. Statul ar putea ajuta în acest domeniu, dar nu pe principiul de anul trecut când le-a spus antreprenorilor la începutul pandemiei să se axeze pe producţia materialelor de protecţie sanitară şi pe urmă nu făcut nicio comandă, ci a preferat să apeleze la importuri", a spus Cristian Pârvan.

Referitor la situaţia per asamblul mediului privat de afaceri, preşedintele PIAROM a arătat că din datele de la Registrul Comerţului reiese că numărul radierilor şi suspendărilor de firme a fost cu mult mai mic în 2020 comparativ cu anul 2019.

"Pentru 2021 este complicat de spus ce va fi deoarece ne confruntăm cu mai mulţi factori care contează, iar cel mai important este cel privind relaţiile economice europene şi mondiale care afectează producţia din România. Singurul sector unde suntem siguri că lucrurile pot merge cum trebuie este cel al construcţiilor şi de noi depinde să folosim fondurile care vor fi alocate pentru a face ceea ce avem nevoie. În schimb, în domeniul serviciilor, observăm că antreprenorii îşi iau măsuri de precauţie pentru acest an şi aşteaptă să vadă cum evoluează lucrurile. Practic, în afara sectorului construcţiilor, toate celelalte domenii economice sunt în expectativă. În aceste condiţii este foarte greu să generalizezi şi să spui că anul 2021 va fi unul cu multe insolvenţe sau falimente în mediul privat", ne-a spus Cristian Pârvan.

Preşedintele Asociaţiei Investitorilor Autohtoni a mai precizat că în industria constructoare de maşini cele mai mari probleme cu care se confruntă antreprenorii sunt fluctuaţia mare de personal şi vârsta înaintată a actualilor angajaţi, cei mai mulţi fiind în prag de pensionare. Domnia sa consideră că statul trebuie să ajute în primul rând industriile care au un timp de revenire mai dificilă, deoarece producătorii autohtoni au scăzut ca pondere în PIB, de la 24% la 20%, în ultimii trei-patru ani.

"Un exemplu în acest sens ar fi că, în timp ce ţările axate pe turism - Spania şi Italia, ies mai greu din criză, Germania - care se bazează mult pe industrie, pe producţie, depăşeşte mai uşor actualul moment", a concluzionat Cristian Pârvan.

• Mihai Păsculescu, preşedintele FEPAIUS: "Comenzile de stat - salvarea producătorilor"

Antreprenorii din sectorul textilelor, confecţiilor şi pielăriei se confruntă cu mari probleme, deoarece au rămas fără comenzi la finalul anului trecut, fapt care a dus la închiderea activităţii pentru 30% dintre companiile din acest domeniu economic, ne-a declarat Mihai Păsculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS).

"90% din producţia industriei noastre merge la export. Ceea ce s-a întâmplat anul trecut a avut un efect negativ atât asupra celor 9000 de companii din domeniu, cât şi cu privire la cei 220.000 de angajaţi. Situaţia e cruntă de tot. Cam 30% din firme, care erau subcontractori, au dat faliment sau au dispărut. Au mai dispărut din sector peste 20.000 de salariaţi, care au fost trimişi definitiv în şomaj, iar restul firmelor lucrează la o capacitate cuprinsă între 30% şi 50%, ajutate de clienţii de peste hotare care le trimit materialele necesare producţiei", ne-a spus Mihai Păsculescu.

Domnia sa a menţionat că industria respectivă nu a fost ajutată nici de guvernările Orban din 2020 şi nici de actuala guvernare. Domnul Păsculescu a menţionat că i-a solicitat fostului premier Ludovic Orban comenzi de stat pentru ca antreprenorii din industria textilă, confecţii şi pielărie să poată să producă uniforme şi îmbrăcăminte pentru forţele armate - militari, jandarmi poliţie - cât şi pentru cei din serviciile secrete, dar fostul şef al guvernului i-a răspuns că nu are fonduri din cauza fostului Parlament ostil care ar fi adoptat legi în care erau incluse mai multe pomeni electorale.

Industria de profil nu a avut succes nici în privinţa producerii materialelor de protecţie sanitară atât de necesare în timpul pandemiei Covid-19. Deşi, după cum susţine preşedintele FEPAIUS, fostul ministru al Economiei, Virgil Popescu, a fost informat că 8000 de firme pot lucra în acest sector, dar au nevoie de materia primă necesară, statul român nu a comandat nicio mască de la companiile care fac parte din această federaţie.

"În 2021, a urmat bomboana de pe coliva acestei industrii. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, ne-a tăiat fondurile pentru export. Asta înseamnă că nici în acest an nu vom mai avea comenzi, pentru că nu avem unde să ne expunem şi să ne promovăm marfa, iar situaţia actuală riscă să se agraveze. Mulţi antreprenori şi-au amânat datoriile către stat şi bănci şi este posibil, prin prisma lipsei comenzilor, să se ajungă în situaţia în care să intre în insolvenţă. În starea respectivă nici nu ai ce să execuţi pentru a stinge toate datoriile, deoarece dotarea tehnică maximă a unei firme de confecţii nu depăşeşte de exemplu 500.000 sau 600.000 de euro", ne-a mai spus Mihai Păsculescu.

Domnia sa a menţionat că, dacă statul nu va lua măsuri, firmele vor da faliment, mai ales că, de la 1 ianuarie 2021, nici nu îşi mai pot păstra forţa de muncă, deoarece ajutorul pentru şomaj tehnic este acordat doar în sectorul HoReCa. Cu toate acestea, preşedintele FEPAIUS consideră că amnistia fiscală nu este o soluţie viabilă.

"Nu sunt de acord cu amnistia fiscală, pentru că sunt firme care au făcut eforturi să achite impozitele şi taxele către stat. Singura soluţie este să primim comenzi de la stat în acest domeniu de activitate", a precizat Mihai Păsculescu care a acuzat şi discrepanţele salariale majore între sectorul public şi sectorul privat.

Domnia sa a precizat că antreprenorii din acest domeniu au oferit câteva soluţii pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, una dintre ele fiind realizarea unor ţesătorii de lână şi de bumbac menite să asigure materia primă necesară industriei de textile şi confecţii. Un alt proiect pe care antreprenorii din domeniu l-ar dori realizat prin PNRR se referă la recuperarea hainelor vechi şi sortarea lor pentru ca acestea să reintre în circuitul de producţie.

• Aurica Sereny, preşedintele APMR: "Situaţia va fi mai grea în 2021, dacă nu avem comenzi pentru export"

Producătorii de mobilă din ţara noastră se confruntă şi ei cu probleme, prin prisma faptului că numărul comenzilor externe a scăzut considerabil în ultimul an, pe fondul suspendării târgurilor internaţionale de profil.

"Din datele oficiale pe care le avem pe primele 10 luni ale anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 20%. Din această cauză, sunt multe firme care şi-au restricţionat activitatea, şi-au restrâns numărul de salariaţi, dar avem şi firme care la începutul anului 2021 ne-au raportat că îşi vor închide porţile. Din fericire, nu au raportat probleme privind fluxurile financiare decât companiile care erau deja în pierdere înaintea declanşării Covid-19. Celelalte s-au descurcat bine în 2020, pentru că au avut comenzi externe în urma participării internaţionale din anii 2018 şi 2019. Dar acum îşi consumă şi ele comenzile respective şi, dacă nu participăm în 2021 la târgurile internaţionale de profil, situaţia va fi grea şi pentru ceilalţi antreprenori", ne-a declarat Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Chiar dacă deocamdată nu pot participa la export, conform informaţiilor oferite de doamna Sereny unele companii s-au reorientat şi lucrează diverse produse pe comenzi interne, pe care până acum refuzau să le preia, sau subcontractează anumite lucrări obţinute de firmele mari care participă la diferite achiziţii publice.

Domnia sa a precizat că, în acest moment, principala problemă cu care se confruntă producătorii de mobilă este lipsa materiei prime, deoarece este dificil, din punctul lor de vedere, să întocmească documentaţia solicitată în momentul în care a început să funcţioneze programul Sumal 2.0, prin care se monitorizează tăierile şi transportul de lemn din ţara noastră.

Preşedintele APMR a mai susţinut că antreprenorii au nevoie de finanţare pentru capitalul de lucru - pe măsura 2 din OUG 130/2020, în care această activitate nu a fost trecută iniţial, şi a reclamat faptul că la măsura 3 - granturi pentru investiţii, producătorii de mobilă sunt depunctaţi cu 10 puncte, deoarece lucrează pentru export.