ANAF anunţă facilităţile fiscale de care vor beneficia firmele care optează pentru plata defalcată a TVA

Contribuabilii care optează pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA în perioada 1 octombrie - 31 decembrie vor beneficia de o serie de facilităţi fiscale, printre care anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie, a anunţat ieri Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat trimis Redacţiei.

Pentru a beneficia de această facilitate fiscală, contribuabilii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, astfel cum sunt reglementate la art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017, respectiv: obligaţiile fiscale principale reprezentând TVA, restante la data de 30 septembrie 2017, inclusiv, precum şi cele stabilite prin decizii de impunere comunicate până la data de 30 septembrie 2017, cu termen de plată după această dată, se sting până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv; dobânzile aferente obligaţiilor fiscale prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor fiscale principale se sting până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv; obligaţiile fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2017 şi 21 decembrie 2017, inclusiv, se sting până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data de 31 decembrie 2017; să depună notificarea privind opţiunea de plata defalcată a TVA, la organul fiscal central, până cel târziu la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

De asemenea, în cazul în care contribuabilii care optează pentru plata defalcată a TVA au în derulare eşalonări la plată, inclusiv pentru TVA, aceştia pot beneficia de anularea la plată a penalităţilor de întârziere. ANAF precizează: "Această facilitate se acordă numai dacă sunt indeplinite atât condiţiile mai sus prezentate, cât şi celelalte condiţii pentru menţinerea eşalonărilor la plată. Astfel, în situaţia în care un contribuabili are eşalonare la plată pentru mai multe tipuri de obligaţii fiscale, inclusiv pentru TVA, dacă respectă conditiile mai sus prezentate, acesta poate beneficia de anularea la plata a penalităţilor aferente TVA-ului, dar trebuie să-şi menţină valabilitatea eşalonării la plată pentru celelalte obligaţii".

Potrivit Fiscului, efectele opţiunii privind plata defalcată a TVA sunt:

"- amânarea la plată a penalităţilor de întârziere. În baza notificării depusă pentru opţiunea de plată defalcată a TVA, organul fiscal va emite şi comunica o decizie de amânare la plată, în vederea anulării, a penalităţilor de întarziere aferente obligatiilor fiscale principale reprezentând TVA, prin care se va individualiza cuantumul penaliţărilor de întârziere ce fac obiectul acestor facilităţi fiscale.

- executarea silită nu începe sau se suspendă pentru penalităţile de întârziere amânate la plată;

- penalităţile de întârziere amânate la plată nu se sting cu eventualele sume încasate de organul fiscal central".

Astfel, aceste penalităţi de întârziere vor avea un regim special, pentru a fi protejate în vederea anulării, în situaţia în care contribuabilii îndeplinesc condiţiile prezentate anterior, menţionează ANAF.

Potrivit sursei citate, după efectuarea unei analize privind indeplinirea condiţiilor de către contribuabilii care au optat pentru plata defalcată, organul fiscal central va emite, după caz, până la data de 31 ianuarie 2018: decizie de anulare a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA - dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate anterior; decizie de repunere în sarcina contribuabililor a penalităţilor de întârziere amânate la plată - dacă nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate anterior.

Pentru acordarea facilităţii fiscale, urmează ca în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, să se aprobe procedura de aplicare a articolului 24 din acest act normativ, prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui ANAF.

Fiscul precizează că, spre deosebire de alte acte normative, Guvernul a dorit să reglementeze ca această facilitate să se acorde din oficiu, prin simpla notificare de opţiune a plăţii defalcate a TVA, nemaifiind necesar a depune contribuabilul o cerere pentru acordarea facilităţilor fiscale mai sus prezentate. "Astfel, contribuabilii care doresc anularea penalităţilor pe care organul fiscal le-a amanat la plată din oficiu trebuie sa indeplinească condiţiile prezentate mai sus, fără a fi necesară deplasarea acestuia la organul fiscal central", se mai arată în comunicatul ANAF.

• CDR: "Mediul de afaceri nu este de acord cu plata defalcată a TVA, deoarece măsura este excesiv de birocratică"

Mediul de afaceri nu este de acord cu plata defalcată a TVA întrucât măsura este excesiv de birocratică şi va crea numeroase probleme atât mediului privat, cât şi companiilor cu capital de stat, se arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

CDR precizează: "În ultimele zile, mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului, inclusiv Ministrul Finanţelor Publice şi Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat au încercat să acrediteze ideea că mediul de afaceri sprijină introducerea plăţii defalcate a TVA. Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) reiterează mesajul deja transmis public că mediul de afaceri nu este de acord cu această măsură. Considerăm că este excesiv de birocratică, va crea numeroase probleme atât mediului privat, dar şi companiilor cu capital de stat. Noul sistem privind plata defalcată a TVA va genera dificultăţi majore de flux de numerar, cu consecinţa necesităţii atragerii unor noi surse de finanţare, sau în cazuri nefericite, chiar cu intrarea în insolvenţă a agenţilor economici oneşti, disponibilizări, costuri mai mari ale serviciilor şi produselor finite, din cauza costului mai mare cu finanţarea. Produsele şi serviciile româneşti vor pierde din competitivitate pe pieţele locală şi globală şi economia va fi încărcată cu noi credite neperformante din cauza noului val de insolvenţe".

Reprezentanţii CDR menţionează că organizaţia sprijină lupta împotriva evaziunii fiscale şi a făcut de multe ori propuneri şi sugestii în acest sens, dar modelul plăţii defalcate a TVA propus de Ministerul de Finanţe nu va conduce la atingerea acestui obiectiv.

În comunicat se mai arată că: "Cu toate că în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă noul mecanism este prezentat ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale, plata cu întârziere sau neplata la bugetul de stat a TVA declarată de un contribuabil nu constituie evaziune fiscală, conform legii. Mai mult, pentru combaterea situaţiilor privind neachitarea sumelor de TVA la termen sunt deja aplicate măsuri penalizatoare prin Codul de procedură fiscală, precum impunerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sau măsuri asiguratorii. În acelaşi timp, din interacţiunile şi experienţele din trecut şi în prezent, considerăm că Trezoreria şi ANAF sunt complet nepregătite din punct de vedere operaţional pentru această măsură".

CDR reprezintă peste 40 de organizaţii de afaceri, camere de comerţ bilaterale (AmCham, Camera de Comerţ Germană, Camera de Comerţ Franceză), Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, sau confederaţii patronale precum Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii sau Concordia.

"Toate aceste organizaţii şi-au exprimat individual dezacordul faţă de introducerea acestei măsuri, inclusiv faţă de modul în care va fi aplicată şi, iată, o fac din nou, pe aceeaşi voce", subliniază CDR.

• CCF este îngrijorată privind probleme de ordin practic ale plăţii defalcate a TVA

Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la multitudinea de probleme de ordin practic pe care această nouă reglementare le va genera la nivelul mediului de afaceri, având în vedere publicarea în Monitorul Oficial nr. 706/2017 a Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, care prevede aplicarea unui mecanism ce presupune obligaţia ca orice persoană înregistrată în scopuri de TVA să-şi deschidă cel puţin un cont de TVA pentru a încasa TVA din facturile emise şi pentru a face plata TVA din facturile primite de la alţi furnizori în contul acestora de TVA, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Potrivit noilor reglementari, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul urmează să se aplice opţional de la data de 1 octombrie 2017 şi obligatoriu de la data de 1 ianuarie 2018, aminteşte CCF.

Reprezentanţii Camerei au precizat: "Ca profesionişti în domeniul fiscal, înţelegem pe deplin şi sprijinim preocupările guvernanţilor în a găsi soluţii eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, iar mediul de afaceri, la rândul său, a susţinut întotdeauna necesitatea reducerii evaziunii fiscale pentru a se asigura un climat economic echitabil, firmele corecte fiind dezavantajate din punct de vedere concurenţial de către firmele care fraudează. Totuşi, această nouă ordonanţă, aşa cum am semnalat în numeroase rânduri, conţine măsuri disproporţionate faţă de scopul urmărit, cu consecinţe grave asupra activităţii firmelor oneste".

CCF arată că a înţeles că din raţiuni de ordin bugetar acest act normativ a fost aprobat foarte rapid, cu toate că au rămas încă aspecte pentru care nu s-au găsit soluţii, dar salută totuşi faptul că Guvernul României a decis ca aplicarea sistemului să fie opţională de la 1 octombrie 2017, pentru a lăsa timpul necesar persoanelor impozabile, care vor avea obligaţia să aplice sistemul de la data de 1 ianuarie 2018, să încerce să-şi adapteze şi să-şi organizeze evidenţele pentru a se conforma noilor prevederi, precum şi pentru ca autorităţile fiscale să înţeleagă pe deplin consecinţele aplicării în practică a acestui nou mecanism.

Reprezentanţii CCF au mai transmis: "Astfel, considerăm că această perioadă de aplicare opţională este deosebit de importantă pentru a se constata, la nivel practic, problemele generate, întrucât suntem în faţa unui act normativ care are multiple implicaţii asupra sistemelor IT din cadrul companiilor, evidenţelor operaţionale organizate de către contribuabili precum şi asupra relaţiilor de decontare cu unităţile bancare. În toată această perioadă, Camera Consultanţilor Fiscali va culege informaţii de la companii, fie de la cele care deja vor aplica opţional sistemul, fie de la cele care se pregătesc pentru aplicarea sistemului de la 1 ianuarie 2018, cu privire la problemele pe care le întâmpină, pentru a fi comunicate autorităţilor abilitate în vederea găsirii de soluţii în vederea evitării blocării activităţii agenţilor economici. Camera Consultanţilor Fiscali va milita, de asemenea, ca în procesul de dezbatere în Parlament a acestei ordonanţe, să fie aduse amendamente care să prevadă aplicarea opţională a acestor prevederi şi după data de 1 ianuarie 2018 şi eventual instituirea obligaţiei de aplicare de la 1 ianuarie 2018 doar pentru o serie clară de domenii de activitate identificate de către autorităţile fiscale ca având un risc fiscal ridicat".

În comunicat se mai arată: "CCF a susţinut, pentru o înţelegere mai clară a unora dintre problemele de ordin practic care nu au o rezolvare până la acest moment, o serie de modificări tehnice care ar trebui operate în cadrul textului de lege:

1) La art. 3 alin. (1) se prevede că orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, este obligată să facă plata achiziţiilor în contul de TVA al furnizorului, la art. 3 alin. (2) fiind exceptate doar persoanele fizice impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA. Astfel, considerăm că ar trebui exceptate de la această obligaţie şi persoanele impozabile nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în România, fiindcă este imposibil să se solicite unui nerezident să ştie că are această obligaţie, atâta timp cât nici nu este cel puţin înregistrat în România. Pe de altă parte este dificil sau imposibil pentru organele fiscale să aplice contravenţiile de la art.18 si 19. De exemplu, dacă o firmă din Japonia cumpără din România mărfuri pe care le revinde în România unei firme stabilite în România, va primi o factură cu TVA de la furnizor, dar va factura fără TVA, deoarece beneficiarul din România este obligat la plata TVA prin taxare inversă. Firma din Japonia nu este obligată să se înregistreze în România, efectuând toate aceste operaţiuni de la sediul său din Japonia, dar, în principiu, conform ordonanţei ar trebui să facă plata TVA pentru achiziţia mărfii din RO în contul de TVA al furnizorului;

2) Întrucât de la 1 ianuarie 2017 s-a introdus un regim special pentru micii agricultori, regim care este menit să reducă sarcinile administrative ale acestora, ar trebui exceptaţi şi aceştia de la obligaţia de a plăti în contul de TVA al furnizorilor TVA aferentă achiziţiilor;

3) Propunem sa se prevadă ca opţional orice persoană poate achita în contul de TVA indicat de furnizor, chiar dacă nu este expres menţionată la art. 3 alin.(1). De exemplu, dacă o persoană fizică cumpără o maşină şi face plăţile prin bancă, dacă doreşte ar trebui să poată să facă o plată separată în contul de TVA al furnizorului;

4) Societăţile nerezidente care sunt înregistrate în România ar trebui exceptate de la prevederile art. 2 (1), deschiderea conturilor de TVA implicând costuri şi sarcini administrative suplimentare care i-ar putea determina să aleagă alte ţări pentru a desfăşura activitate economică;

5) Propunem eliminarea prevederilor referitoare la cesiunile de creanţă de la art. 15 alin. (4). Plata de către cesionar a TVA din facturile cesionate de cedent în contul acestuia contravine prevederilor art. 3 alin. (1) din ordonanţă, deoarece cesionarul nu face o achiziţie nici de bunuri nici de servicii când cumpără o creanţă. De asemenea, în cazul vânzării creanţei la un preţ mai mic decât valoarea TVA din facturile cesionate obligă cedentul să transfere din contul curent în contul de TVA diferenţa între suma plătită de cedent si valoarea TVA din facturi. Aceste sume vor sta apoi blocate în contul de TVA, mai ales în cazurile în care cedentul a făcut deja plata la bugetul de stat pentru TVA din facturile cesionate, fiind necesar să solicite acordul ANAF pentru a transfera iarăşi suma în contul curent;

6) Este necesar ca prin ordin al preşedintelui ANAF să fie prevăzute şi alte sume cu care se poate debita contul de TVA, care în prezent nu sunt prevăzute de art. 9 din ordonanţă, în următoarele situaţii:

- plăţile în numele clientului şi încasările în numele clientului care sunt frecvente. De exemplu, firma A face o factura de 119 lei către firma B, dar factura este plătită de firma C. Aceasta din urma, nu face nicio achiziţie, dar plăteşte o factură care conţine TVA. Firma C îşi va recupera întreaga suma de 119 lei de la firma B, fără să fie obligat să facă factura, fiind doar o decontare. Firma B are drept de deducere din factura firmei A, chiar dacă nu a plătit-o. În acest caz sumele nu trec prin conturi de TVA, dar consecinţa directă este faptul că firma B va trebui să-şi recupereze din contul de TVA suma aferentă acestei achiziţii pentru care a făcut indirect plata, doar cu acordul ANAF;

- încasarea prin firme de curierat sau alţi operatori economici a contravalorii facturilor emise, sau plata TVA datorată în vamă prin comisionari vamali. În cazul importatorilor plata TVA către comisionarul vamal nu este reglementat să fie efectuată prin contul de TVA, prin urmare se face din contul curent. Ulterior, mărfurile importate sunt vândute pe teritoriul României cu TVA care se încasează în contul de TVA. Importatorii rămân în contul de TVA cu surplusul care reprezintă TVA plătită către comisionarul vamal şi ar trebui să solicite acordul ANAF pentru transferul sumei în contul curent, situaţie care va crea blocaje.

7) La art. 9 (1) lit. b) se prevede că, se debitează cu TVA achitată la bugetul de stat contul de TVA, dar nu se prevede că plata TVA datorată bugetului se poate face şi din contul curent, deşi nu există vreo sancţiune dacă această plată s-ar efectua din contul curent;

8) La art.15 (1) lit. b) este prevăzut că persoana impozabilă trebuie să vireze în contul de TVA sumele care nu au fost plătite în acest cont de către alţi beneficiari decât cei de la art. 3 (1). Dar dacă un beneficiar din cei prevăzuţi la art. 3 alin. (1) plăteşte eronat în alt cont TVA, nu există prevedere care să permită celui care a încasat să-şi transfere în contul de TVA suma aferentă TVA, să înştiinţeze beneficiarul şi acesta să nu mai fie sancţionat. Considerăm oportună o modificare în acest sens, fiind dificil ca plăţile odată efectuate, beneficiarul să fie obligat să corecteze plata, această corecţie nefiind posibilă fără acordul persoanei care a încasat suma;

9) La art. 23 lit. a) pentru contribuabilii care au alt an fiscal decât cel calendaristic ar trebui prevăzut ca facilitatea privind reducerea cu 5% a impozitului pe profit să se acorde pentru ultimul trimestru din anul 2017. Nu este clar cum vor aplica prevederea aceasta contribuabilii care sunt plătitori de impozit pe profit trimestrial, respectiv cei care plătesc impozit pe profit pe primele 3 trimestre şi apoi impozit final, sau în cazul celor care plătesc impozit pe profit anual.

10) Potrivit art. 5 şi 6 contul de TVA trebuie să conţină în IBAN şirul de caractere TVA, neexistând o prevedere expresă cu privire la faptul că aceste conturi pot fi deschise numai în România. Întrucât există prevederi care impun ca sumele din conturile de TVA să se facă venit la bugetul de stat, dacă statul are calitatea de creditor, atunci când încetează existenţa persoanei impozabile, aceasta prevedere ar putea fi aplicată numai pentru conturile deschise în România.

11) Considerăm ca termenul de 7 zile lucrătoare pentru virarea din contul curent în contul de TVA (pentru încasări în numerar, cu cardul sau de la persoane fizice indiferent de modalitatea de plată) este foarte scurt şi generează o sarcină administrativă disproporţionată pentru urmărirea continuă a sumelor, efectuarea calculelor si plăţilor periodice, deoarece se va ajunge ca zilnic să trebuiască să se efectueze transferuri în contul de TVA. Pe lângă magazinele care vând cu amănuntul vor fi afectate toate societăţile care furnizează utilităţi către persoane fizice şi toţi cei care prestează servicii către populaţie. Propunem, pentru a evita aceste neajunsuri, să se stabilească cel mult două termene pe lună pentru aceste viramente.

12) Ordonanţa prevede ca după data de 1 ianuarie 2018, pentru plăţile efectuate prin instrumente de plată, instituţiile de credit trebuie să asigure un mecanism care să verifice că aceste plăţi se realizează doar în conturile de TVA. Deoarece există numeroase instrumente de plată, inclusiv cardurile bancare fiind instrumente de plată, considerăm că ar fi necesar să fie enumerate cele care sunt vizate de această prevedere.

13) Ca observaţie generală, această ordonanţă va afecta şi neplătitorii de TVA, care au calitatea de persoană impozabilă, fiind obligate să facă plata TVA în conturile de TVA ale furnizorilor. Neplătitorii de TVA (ex. spitale, şcoli, grădiniţe, creşe, mici întreprinderi) nefiind familiarizaţi cu legislaţia privind TVA, vor avea dificultăţi de a se conforma, în special la plăţile parţiale, când vor trebui să determine cât din plata reprezintă TVA şi să vireze în contul dedicat al furnizorului. În consecinţă propunem ca ordonanţa să se limiteze la plăţile între plătitori de TVA, respectiv numai între conturi de TVA, fără a obliga la transferul sumelor încasate de la neplătitori de TVA în contul de TVA".