Analiştii de la "Danske Bank" cred că economia României a intrat într-o zonă periculoasă

România, alături de statele baltice şi de Bulgaria, se află într-o zonă periculoasă în cazul a şapte din cei 11 indicatori principali folosiţi de Danske Bank pentru a evalua starea economiilor din zece ţări din Europa Centrală şi de Est, arată o analiză publicată de banca daneză.

România se confruntă cu dezechilibre periculoase, generate de un ritm nesustenabil de creştere economică, care atrage riscuri de supraîncălzire, reiese din analiza Danske Bank. Alţi factori de pericol sunt inflaţia ridicată, deficitul de cont curent mare, moneda supraevaluată, ritmul prea înalt de creştere a creditării, balanţa comercială externă puternic deficitară şi dobânda de politică monetară prea mică.

România stă bine doar în cazul a trei parametri, care constau în ponderea redusă a creditului neguvernamental în produsul intern brut (PIB), rezervele valutare suficient de mari şi deficitul bugetar redus, mai consideră specialiştii de la Danske Bank.

Pentru România, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia, Danske Bank susţine că există "un risc din ce în ce mai mare pentru o aterizare forţată a economiei", care poate aduce aceste state într-un "impas financiar".

În privinţa creşterii economice, primul criteriu al evaluării, instituţia vede în continuare riscuri de supraîncălzire pentru o serie de state, printre care şi România. Aceste riscuri sunt semnalate de "adâncirea deficitelor de cont curent, accentuarea inflaţiei şi a presiunilor dinspre creşterile salariale". Statele care sunt poziţionate de Danske în zona "roşie", cu gradul cel mai ridicat de risc, printre care se află şi România, "au înregistrat, în ultimul an, creşteri salariale de peste 10%".

"O creştere prea rapidă se poate sfârşi oricând dramatic, printr-o frânare bruscă a avansului şi potenţiale probleme financiare", se spune în analiza băncii daneze.

În privinţa ritmului de creştere a creditelor, Danske avertizează că "avansul în statele baltice şi România pare greu de justificat pe baza principalelor condiţii economice".

Referitor la ratele dobânzilor, România mai are de asemenea de lucru. "Ratele dobânzilor real-negative (dobânzi mai mici decât rata inflaţiei n.r.) sunt nesustenabile pe termen lung. Urcarea acestora se poate face prin temperarea inflaţiei sau creşterea ratelor nominale ale dobânzilor, ambele măsuri putând încetini avansul economiei", mai susţin experţii de la Danske Bank.

Din punctul de vedere al raportului rezervelor valutare la importuri, România şi Bulgaria sunt singurele state din regiune care se află "într-o zonă sigură". Acest criteriu este, însă, mai relevant pentru statele cu un curs fix (consiliu monetar), precum Bulgaria sau Ţările Baltice, decât pentru cele cu curs de schimb liber, precum România, Ungaria sau Polonia, explică analiştii Danske.

Pentru ţările în care dezechilibrele au ajuns prea mari - România, Bulgaria, Ţările Baltice şi, mai nou, Slovacia - analiştii de la Danske Bank recomandă investitorilor care au sau vor să facă plasamente să se protejeze de riscuri prin instrumente de hedging.