Analiştii decelează expectaţii inflaţioniste în pieţele de capital

Randamentele titlurilor de stat ale SUA au urcat puternic săptămâna trecută, influenţând semnificativ piaţa de acţiuni, iar analiştii consultaţi de ziarul BURSA sunt de părere că evoluţia recentă din piaţa titlurilor Statelor Unite reflectă, în primul rând, aşteptări de creştere a inflaţiei în cea mai mare economie a lumii.

La finele săptămânii trecute, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa de zece ani, ce influenţează creditele ipotecare şi alte împrumuturi, se situa la circa 1,44%, după ce joi urcase până la 1,614%, cel mai înalt nivel din 14 februarie 2020 până în prezent. La finele lunii ianuarie, randamentul era de 1,09%, iar la finalul anului trecut se găsea sub 1%. Practic, randamentul titlurilor americane pe zece ani a urcat cu peste 50 de puncte de bază în mai puţin de două luni, o mişcare destul de rapidă pentru piaţa obligaţiunilor, conform CNBC.

• Adrian Codirlaşu: "Cred că adevărata inflaţie va apărea când va creşte încrederea că am ieşit din criză"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România, ne-a declarat: "Din punctul meu de vedere, creşterea randamentelor titlurilor de stat semnifică o ajustare a anticipaţiilor de inflaţie în Statele Unite. S-a introdus foarte multă lichiditate în piaţă, iar Rezerva Federală şi-a schimbat strategia de politică monetară, în sensul că va accepta şi perioade cu inflaţie de peste 2%. Deocamdată, injecţiile masive de lichiditate s-au văzut în preţul activelor şi mai puţin în preţul bunurilor de consum".

Este o afirmaţie care vine în condiţiile în care, faţă de minimele din martie 2020 (când Rezerva Federală a promis achiziţii nelimitate de active, urmate de alte programe de susţinere a economiei) şi până la finele săptămânii trecute, S&P 500, poate cel mai important indice al pieţei din Statele Unite, are un avans de 70%. Pe de altă parte, presiunile puse pe economie de pandemie au contribuit la crearea unui mediu general dezinflaţionist, potrivit CNBC.

"Totuşi, există semnale de creştere a inflaţiei. În Statele Unite este încă sub 2%, iar în zona euro inflaţia a avut o creştere bruscă semnificativă de la -0,3% în decembrie la 0,9% în ianuarie. De asemenea, vedem anticipaţiile de inflaţie în preţurile mărfurilor, care cresc semnificativ. De pildă petrolul a ajuns la maximul din ianuarie anul trecut. Iar toate acestea se vor vedea în final în preţuri", a spus Adrian Codirlaşu, care a adăugat: "Însă, cred că adevărata inflaţie va apărea când va creşte încrederea că am ieşit din criză şi astfel se va consuma mai mult. Practic, va fi cerere mai mare ceea ce va duce la creşterea preţurilor".

În luna ianuarie, indicele preţurilor producătorilor americani (Producer Price Index) a crescut puternic, cu 1,3% (comparativ cu 0,3% în decembrie şi 0,1% în noiembrie), cel mai mare avans lunar din decembrie 2009 încoace, conform datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Un asemenea avans creează premise importante pentru creşterea ulterioară a preţurilor de consum, în condiţiile în care producătorii transmit aceste creşteri către consumatori. Însă, indicele ce calculează inflaţia de bază din Statele Unite (Core Consumer Price Index), prin excluderea preţurilor volatile, a rămas neschimbat în ianuarie, la 1,4%, chiar dacă vânzările cu amănuntul au urcat puternic.

• Aurelian Dochia: "Nu cred că intensificarea inflaţiei este o tendinţă care se va manifesta pe termen lung"

Şi analistul economic Aurelian Dochia crede că evoluţia randamentelor titlurilor de stat reflectă aşteptările privind creşterea inflaţiei în SUA şi nu numai, dar este de părere că probabil intensificarea inflaţiei nu va fi o tendinţă care se va manifesta pe termen lung.

Aurelian Dochia ne-a spus: "Cel puţin pentru o perioadă de câteva luni de acum înainte, există argumente solide că presiunile inflaţioniste s-ar putea să crească. Obligaţiunile nu sunt protejate faţă de inflaţie, iar în aceste condiţii trebuie să plătească mai bine. Practic randamentul, care este inversul preţului obligaţiunilor, reflectă aştepările de creştere inflaţionistă ale pieţei".

Analistul a adăugat că, pe măsură ce activitatea economică va reveni către nivelurile pre-pandemie şi se va intensifica consumul, preţurile multor produse vor creşte, cel puţin pe termen scurt.

"În plus, vedem tensiuni în comerţul internaţional, ceea ce de asemenea pune presiune asupra preţurilor. Preţurile materiilor prime au o tendinţă de creştere de la începutul anului, ceea ce se va transfera în preţul produselor finite. În Statele Unite se avansează cu planul lui Biden de sprijinire a economiei de 1,9 trilioane de dolari, ceea ce iarăşi este o măsură cu impact semnificativ. Practic, sunt mai mulţi factori care pun presiune pe inflaţie. Dar, nu cred că este o tendinţă care se va manifesta pe termen lung, mai ales că băncile centrale pot să intervină şi să stopeze inflaţia dacă va fi cazul", a punctat Aurelian Dochia.

Totuşi, analistul economic a punctat că, probabil, Rezerva Federală nu va creşte prea curând rata dobânzii de politică monetară, care de altfel se află la minim istoric (0%-0,25%).

"Banca Centrală din Statele Unite a afirmat în mai multe rânduri că nu va lua măsuri pripite de temperare a inflaţiei, aşa că probabil va continua această politică laxă pe care a avut-o până acum. În plus, o creştere bruscă a dobânzilor poate să dea peste cap întreaga economie. Aşa că (n.r. Rezerva Federală) este foarte reticentă la ideea creşterii dobânzilor şi probabil nu va face acest lucru imediat. Dar, poate să intervină dacă va fi cazul", a spus Aurelian Dochia.

Săptămâna trecută, Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, a lăsat să se înţeleagă că inflaţia nu ar fi o problemă şi a spus că Fed-ul se aşteaptă să vadă creşteri mai mari ale inflaţiei în această primăvară, pe seama efectului de bază dat de scăderea accentuată a preţurilor din martie şi aprilie 2020, când economia a fost închisă, conform CNBC. Dar, chiar şi cu o creştere economică puternică, nu vede inflaţia accelerând şi s-ar putea să treacă trei ani înainte să atingă în mod constant ţinta Fed-ului (de 2% pe termen lung), a mai notat agenţia americană.

Sâmbătă, Camera Reprezentanţilor a aprobat pachetul de stimulare a economiei Statelor Unite de 1,9 trilioane de dolari, iar acum proiectul, ce include prelungirea programelor de asistenţă pentru şomeri şi oferă sprijin financiar pentru autorităţile locale şi statale, va ajunge în Senat.

Săptămâna trecută, creşterea întregii curbe a randamentelor titlurilor de stat din SUA a avut repercusiuni în piaţa de acţiuni, indicele Dow Jones încheind vineri cu o scădere săptămânală de 1,8%, în timp ce S&P 500 a coborât cu 2,4%, iar Nasdaq Composite s-a depreciat cu 4,9%. Aşteptările erau ca randamentul titlurilor americane de stat pe zece ani să ajungă la 1,5% până la finalul anului, dar nivelul a fost atins săptămâna trecută, notează CNBC.