Analiştii: "ROBOR va continua să crească"

Indicele ROBOR, care a atins maxim după maxim în ultimele luni, într-un ritm constant şi alert, va continua să crească, estimează analiştii financiari.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, subliniază că ROBOR va creşte atâta vreme cât inflaţia se va afla pe un trend ascendent, iar dobânda de politică monetară se va majora.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5%, în luna martie a acestui an, cel mai înalt nivel din iunie 2013. În ultima sa prognoză, BNR a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, estimările privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a preconizat un nivel al inflaţiei de 3,1% pentru decembrie 2019. Rata dobânzii de politică monetară este 2,25%, după ce BNR a crescut dobânda cheie de două ori în acest an.

Tendinţa dobânzilor din piaţă este una de creştere, potrivit lui Ionuţ Dumitru, care opinează că rata dobânzii de politică monetară va ajunge 3%, la finalul lui 2018. În acest context, dobânzile creditelor acordate în lei vor creşte în funcţie de evoluţia indicelui ROBOR, ne-a spus, recent, preşedintele Consiliului Fiscal.

La rândul său, Lucian Isar este de părere că aprecierea dobânzii de politică monetară "nu va face decât să consolideze creşterea ROBOR din ultima perioadă".

Economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, este de părere că dobânzile, în general, vor creşte în continuare, însă într-un ritm lent. "Nu cred că vom avea motive pentru tulburări în piaţă", ne-a spus, recent, domnia sa, estimând: "Este destul de probabil să mai urmeze şi alte creşteri ale ratei dobânzii cheie, iar dacă economia rămâ­ne dinamică, probabil că vor creşte şi dobânzile la credite, chiar peste cele ale BNR. Dacă aprecierea economică va fi mai slabă, atunci şi ritmul majorărilor de dobândă va fi mai mic".

În opinia domnului Dochia, este foarte normal ca dobânzile la depozite să nu crească atât de repede precum cele la credite, întrucât "băncile au încă rezerve foarte mari de depozite şi nu sunt disperate să îşi facă noi rezerve". Creşterea ROBOR nu va fi atât de bruscă încât să destabilizeze piaţa, conform analistului economic Aurelian Dochia, care ne-a explicat: "Dacă cererea de credite va creşte, atunci va trebui ca băncile să atragă bani din depozite şi, în consecinţă, dobânzile la depozite se vor majora. În caz contrar, s-ar putea să ne aşteptăm la creşteri de dobânzi la depozite abia în a doua parte a anului".

• Isărescu: "Impactul majorării dobânzii cheie asupra ROBOR este minor"

Impactul majorării dobânzii de politică monetară asupra ROBOR la trei şi şase luni este minor, susţine Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a Româ­niei.

Oficialul Băncii Centrale a spus, în urmă cu câteva luni: "Dacă ne uităm la realitate, aceasta este următoarea: dobânzile care vă interesează - ROBOR la 3 şi la 6 luni - au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. ROBOR a crescut pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Majorarea ratei dobânzii de politică monetară nu însea­mnă că se va majora ROBOR, în baza căruia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei".

Referitor la cauzele creşterii accentuate a ROBOR din ultima parte a anului trecut, Guvernatorul Băncii Centrale a precizat, la vremea respectivă: "În momentul în care contul general al Trezoreriei statului este la BNR, banii care ajung în acest cont reprezintă retragere de masă monetară, iar Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ajunge să aibă în cont şi 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde lei (n.r. în cadrul operaţiunii Repo efectuată după prima creştere a ROBOR - în toamna anului trecut -, când BNR a injectat lichiditate în piaţă de 9,3 miliarde lei), compensând masa monetară pe care MFP a retras-o. În septembrie 2017, banii au fost retraşi din piaţă în momentul în care băncile îşi creau rezerva minimă obligatorie (RMO). Sunt doi factori care s-au întâlnit pentru prima oară după mulţi ani - odată cu formarea RMO a venit şi colectarea mai bună a MFP. (...) Şi bancherii s-au speriat, pentru că ei aşa sunt, foarte sperioşi".

În opinia domnului Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus-întors, Minis­terul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Menţionăm că, în prezent, piaţa bancară este din nou inundată de lichiditate, iar BNR a atras bani de la bănci de două ori, în luna aprilie.

• Alin Iacob: "AURSF a atras încă din 2015 atenţia asupra efectelor nocive pe care le va avea creşterea ROBOR"

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a atras încă din 2015 atenţia asupra efectelor nocive pe care le va avea creşterea ROBOR, afirmă Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei. Domnia sa ne-a precizat: "În negocierile purtate cu băncile care au creditat în CHF, am cerut mereu acces pentru consumatori la dobânzi fixe sau la fixarea unui prag minim, respectiv maxim, pentru rata dobânzii. Din păcate, am fost refuzaţi constant de bănci, iar consumatorii care au fost puternic loviţi de aprecierea CHF şi au optat pentru conversia în lei vor fi acum loviţi şi de impactul negativ al creşterii ROBOR."

Premierul Viorica Dăncilă şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu vor discuta despre creşterea ROBOR săptămâna viitoare, potrivit ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, care a spus, zilele trecute: "Joia viitoare va fi o întâlnire între doamna prim-ministru şi domnul guvernator şi echipa domniei sale. Va fi o discuţie legată de ROBOR, dar şi despre alte subiecte. (...) Ştiţi ca nu-i vina minis­terului sau a Guvernului. Este atributul Băncii Naţionale. Va fi pe agendă o astfel de discuţie. (...) Vom vedea care sunt argumentele BNR, astfel încât lucrurile să se schimbe".

Între timp, clienţii care au credite în lei au început deja să plătească rate mai mari la bănci.