În acest an analiştii "Unicredit Group" se aşteaptă ca ţara noastră să îşi reia nivelul potenţial de dezvoltare economică. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, ca de altfel şi inves-tiţiile ar trebui să susţină refacerea industrială. Îmbunătăţirea competitivităţii (şi în vederea apropiatei integrări în UE) creează premisele pentru dezvoltarea continuă a capitalului brut, analiştii citaţi prog-nozînd că va fi mai mare de 12,5%. Atragerea de investiţii se datorează şi proiectelor guvernamentale - proiecte de infrastructură şi de refacere a zonelor inundate.
Deşi în stagnare pentru moment, cererea rămîne principala sursă de dezvoltare cu o prog-noză de creştere de 8%. Analiştii "Unicredit Group" se aşteaptă ca influenţa negativă a exportului să se diminueze considerabil. În total, prognozele lor pe 2006 arată o creştere economică de 5,8%.
• Indicatorii principali
Aprecierea monedei naţionale, creşterea în repetate rînduri a tarifelor la energie şi competiţia în creştere pe piaţa internă au contribuit la deteriorarea rezultatelor din industrie, în ciuda creşterii productivităţii cu 4,2%. Convergenţa treptată către condiţiile de piaţă ale UE şi liberalizarea economiei creează premisele pentru dezvoltarea investiţiilor tehnologice şi a restructurărilor, care la rîndul lor vor genera o revitalizare a industriei.
• Şomaj
Rata şomajului a scăzut la 5,7% în noiembrie 2005 de la 6,3% la sfîrşitul anului anterior. Scăderea ratei şomajului este rezultatul îmbunătăţirii planului de business şi a unor împrejurări fiscale favorabile împreună cu penalizările severe pentru evaziunea fiscală, toa-te avînd ca scop înlăturarea fenomenului de "economie subterană".
Analiştii "Unicredit Group" se aşteaptă ca aceşti factori să aibă impact şi în 2006, dar pot compensa doar pe alocuri concedierile deja anunţate din administraţia publică şi restructurarea din sectorul industrial. În concluzie, analiştii citaţi se aşteaptă ca, anul acesta, rata şomajului să crească pînă la 5,9%.
• Politica monetară
După introducerea regimului de ţintire a inflaţiei în august 2005, diminuarea inflaţiei a devenit principala preocupare a politicii monetare. Cu toate acestea, deflaţia a fost scăzută în 2005, iar la sfîrşitul anului indicele preţurilor de consum a fost de 8,6% în comparaţie cu sfîrşitul lui 2004 cînd a fost de 9,3% şi a depăşit astfel ţinta de 7,5% +/-1%. Între principalele motive ale nerealizării ţintei stabilite se numără impactul neaşteptat de puternic al majorării anticipate a preţurilor administrate, ajustările fiscale ale unor taxe indirecte, creşterea preţului internaţional al petrolului şi impactul negativ al inundaţiilor asupra preţurilor alimentelor. În plus, consumul ridicat a contribuit şi el în mod negativ la incapacitatea atingerii ţintei inflaţiei.
Dezvoltarea economică sub aşteptări de anul trecut (circa 4,2%) se datorează, în principal, slabelor reali-zări din agricultură şi industrie şi unui export slab. În 2006, analiştii "Unicredit Group" aşteaptă o creştere a PIB-ului, ca urmare a investiţiilor şi consumului. Ei apreciază că deflaţia va scădea uşor de la 8,6% la sfîrşitul lui 2005 la aproximativ 7% la finele lui 2006. Întreaga politică monetară trebuie urmărită îndeaproape pentru a avea controlul asupra cererii şi excesului de lichiditate. În comparaţie cu ultimul scenariu care prognoza o stabilitate a principalilor indicatori pînă în 2007, riscurile pentru acest an sînt spre creştere (cu o posibilă creştere generală de 0,5 puncte procentuale începînd din al doilea semestru al anului 2006). Potrivit estimărilor preliminare, deficitul bugetar a ajuns la 9,2% din PIB în 2005 faţă de ţinta de 7,5% /8% anunţată iniţial. Importurile masive, reducerea competitivităţii produselor interne şi aprecierea ratei de schimb vor mări deficitul bugetar în 2006 la 9,5% din PIB.
Următorul raport de ţară care va fi realizat în luna mai va evalua pregătirea României pentru aderarea la UE în 2007. Integrarea poate fi amînată cu un an dacă nu sînt dovezi suficiente că România întruneşte calităţile de membru pînă la 1 ianuarie 2007.