Analiştii văd o temperare a întăririi leului care eliberează presiunile inflaţioniste

Inflaţia a ajuns în martie la limita de jos şi nu poate decât să urce în perioada următoare, deoarece aprecierea leului, care a calmat preţurile în primele luni ale anului, nu va mai continua în acelaşi ritm, spun analiştii.

Inflaţia anuală s-a temperat în martie până la 3,66%, sub aşteptările analiştilor, datorită unor scăderi ale preţurilor produselor alimentare, care au compensat creşterile modeste ale preţurilor mărfurilor nealimentare şi ale serviciilor, a informat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS)

Indicele preţurilor de consum (IPC), indicator care măsoară inflaţia, a urcat în martie cu 0,07% faţă de februarie, susţinut de o coborâre cu 0,05% a preţurilor alimentelor. Preţurile produselor nealimentare a urcat cu 0,13% în martie faţă de luna precedentă, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,16%, pas inferior celui din luna precedentă, potrivit INS.

Economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu, consideră că datele INS, care arată o inflaţie de 0,07% în martie, sunt puţin sub ce se aştepta piaţa. Motivul principal al unei inflaţii atât de joase a fost aprecierea leului, consideră Cîţu. El consideră că, deşi avem mai multe supermarketuri, factorii sezonieri influenţează masiv preţurile volatile, cum sunt cele ale legumelor de pe piaţă. "În august, un kilogram de roşii costa 1 leu, iar acum costă cam 6 lei, şi la fel s-a întâmplat cu toate preţurile legumelor proaspete, ceea ce nu văd în cifrele INS privind preţurile mărfurilor alimentare. Acest lucru îmi ridică un semn de întrebare", a declarat Cîţu, pentru NewsIn.

Economistul şef al ING Bank România se aşteaptă ca preţurile să crească mai mult în perioada următoare, inflaţia anuală din martie, de 3,66%, urmând să fie un nivel minim pentru acest an. Astfel, creşterea preţurile administrate, cu o pondere de peste o cincime în coşul de consum, va genera un şoc în preţuri, iar aprecierea leului "şi-a cam atins limitele", a avertizat Cîţu. "Creşterea economică peste potenţial şi cererea sectorului public vor pune şi ele presiune pe preţuri", a adăugat el. Cîţu estimează că inflaţia se va apropia de 5% la finalul acestui an, care reprezintă pragul superior al intervalului de ţintire al Băncii Naţionale a României (BNR).

În anii următori, tabloul inflaţiei ar putea arăta diferit faţă de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 5-6 ani, în care am avut parte de o temperare aproape constantă a inflaţiei, consideră economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun.

"Odată ajunşi la acest nivel al inflaţiei, cred că ar trebui să ne aşteptăm la mişcări în ambele direcţii ale acesteia şi de asemenea, la mişcări în ambele direcţii ale dobânzii de politică monetară a BNR", a spus Crăciun, miercuri, pentru The Money Channel.

Crăciun a atras atenţia că o eventuală relaxare a politicii fiscale de către guvern, ar putea să stimuleze, în viitor, presiunile inflaţioniste.

Datele publicate, miercuri, de INS au luat prin surprindere o parte din analişti, ceea ce i-a determinat să îşi schimbe previziunile privind evoluţia preţurilor în acest an.

"Intenţionăm să micşorăm predicţiile noastre în ceea ce priveşte inflaţia de sfârşit de an, de la 4,7-4,8%, cât estimam până acum, la 4,5%. Deci, o încadrare şi mai solidă în intervalul ţintit de banca centrală", a mai spus Crăciun.

Directorul executiv adjunct al trezoreriei Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, se aşteaptă la o inflaţie chiar mai joasă la sfârşitul acestui an, respectiv de 4,0-4,2%.

Anghel consideră că datele privind inflaţia din luna martie publicate de INS "sunt excepţionale dacă ne comparăm cu Polonia şi Cehia, ca să nu mai vorbim de Ungaria".

"Intrăm într-un palier în care, aşa cum a dovedit şi istoria post-aderare în ţările din Europa Centrală şi de Est, în momentul în care inflaţia atinge un nivel de 4%, este foarte greu de stăpânit un proces constant dezinflaţionist", a spus Anghel, la The Money Channel. El a estimat că, de la acest nivel, inflaţia va înregistra o serie de fluctuaţii, iar banca centrală va deveni din ce în ce mai atentă cu privire la dobânda de referinţă.

INS colectează preţuri din cele 42 de municipii reşedinţă de judeţ, din 6.000 de magazine şi sunt introduse 90.000 de înregistrări. Pe baza acestor înregistrări au rezultat cifrele comunicate către public, a spus, miercuri, Mihai Gheorghe, director în cadrul Institutului Naţional de Statistică, la The Money Channel.