ANALIZĂ AOJND: Sistemul de taxare din principalele ţări europene protejează jucătorii

În majoritatea ţărilor europene, câştigurile jucătorilor nu sunt taxate, iar acolo unde sunt, nivelul taxei este redus şi proporţional cu valoarea câştigului, conform unei analize realizate de Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), for care reprezintă principalii operatori din gamblingul online licenţiaţi în România. Spre deosebire de alte state europene, România impozitează retragerile, acest sistem având avantajul trasabilităţii. AOJND consideră că, având în vedere interesul Guvernului de a atrage mai multe venituri, sistemul actual va trebui menţinut pentru că va permite în continuare autorităţilor un control foarte strict asupra banilor.

Sistemul de taxare a câştigurilor în principalele ţări europene

Malta, Marea Britanie, Germania, Belgia, Danemarca şi Slovacia sunt ţările europene care nu impozitează câştigurile realizate de jucători. De asemenea, Franţa, o ţară cu reglementare strictă a gamblingului, nu impozitează câştigurile din jocurile de noroc. Totuşi, legislaţia franceză are un sistem de taxare aplicabil celor care intră în categoria jucătorilor profesionişti.

Nici în Italia câştigurile la jocurile de noroc online nu sunt impozitate.

Norvegia taxează, în general, câştigurile considerate ca fiind premii accidentale care depăşesc 10.000 NOK (approx.962 EUR). Câştigurile considerate premii accidentale mai mari de această sumă sunt supuse unui impozit de 28%, inclusiv câştigurile obţinute de la organizaţiile de jocuri de noroc străine, cu unele excepţii (de exemplu, premiile câştigate în cadrul loteriilor organizate în beneficiul unui scop umanitar sau benefic din punct de vedere social, cum ar fi cele oferite de Norsk Tipping şi Norsk Rikstotototo, iar această excepţie se poate aplica altor ţări din SEE cu activităţi similare de jocuri de noroc şi loterii permise legal în Norvegia şi care fac obiectul supravegherii şi controlului public în ţara respectivă).În Croaţia, câştigurile de la aparatele de joc şi jocurile de tip cazinou sunt de asemenea neimpozitate. Statul croat percepe însă o taxă pe pariuri. Nu este o taxă fixă ci una care variază de la 10% pentru câştigurile care nu depăşesc echivalentul a aproximativ 1.300 de Euro şi până la 30% pentru câştigurile de peste 67.000 de Euro. Modelul de plată a acestui impozit se bazează pe principiul reţinerii la sursă, adică operatorul reţine suma respectivă atunci când plăteşte câştigul jucătorului şi plăteşte impozitul la bugetul de stat.

De asemenea, în Grecia, taxarea se aplică pe baza câştigului zilnic al jucătorului, calculat ca diferenţă între câştigurile şi mizele acestuia. Taxarea este 0% pentru câştigurile zilnice de până la 100 de Euro şi creşte apoi progresiv, dar fără a depăşi 20%, procent care se aplică la câştigurile care depăşesc pragul de 500 de Euro.

În Spania, o altă ţară cu reglementare strictă a domeniului jocurilor de noroc, taxarea variază între 20% şi 25%. Regimul se aplică pe baza câştigului anual calculat ca diferenţă între câştigurile şi pierderile jucătorilor. Jucătorii depun o declaraţie fiscală cu privire la câştigurile anuale.

În Polonia, câştigurile la jocurile cu numere, loteriile în numerar, telebingo, pariurile, loteriile promoţionale, loteriile cu audiotext şi loteriile de tip tombolă sunt supuse impozitului pe venit al participanţilor de 10% doar dacă depăşesc 2 280 de zloţi (aproximativ 488 EUR), în timp ce câştigurile la aparatele de joc, jocurile de cărţi, zaruri, ruletă şi bingo sunt scutite de impozit.

În Cehia, câştigurile jucătorilor care nu depăşesc pragul de 1 milion CZK (aprox. 40,400 EUR) nu sunt impozitate.

Particularitatea modelului românesc de taxare a veniturilor jucătorilor

Ceea ce este particular în România este faptul că sunt taxate retragerile, nu câştigurile jucătorilor.

"În sistemul actual din România sunt taxate orice sume retrase sau primite de la operatorul de jocuri de noroc, fie că ai câştigat, fie că ai pierdut. Acest model are avantajul trasabilităţii, în sensul că este extrem de uşor de urmărit şi verificat, spre deosebire de cel bazat pe câştiguri. Practic este un sistem care descurajează orice încercare de eludare a impozitării. În schimb, acest model bazat pe retrageri funcţionează doar pe baza unor taxe mici pentru sumele retrase. De aceea, inclusiv din perspectiva intereselor Guvernului de a obţine venituri, este de dorit menţinerea sistemului actual", a declarat Odeta Nestor, preşedintele AOJND.

În prezent, în România aproximativ 90% (89%) din totalul jocurilor online se desfăşoară pe site-uri licenţiate în România. Din rapoartele de activitate ale ONJN rezultă o colectare de 99 % a taxelor pe veniturile jucătorilor din jocuri de noroc, ceea ce reflectă gradul de conformare şi face din sistemul actual un model de succes la nivel european.

Lucrurile s-ar putea schimba semnificativ în cazul supraimpozitării. Astfel, în cazul aplicării unei taxe de 40% pe veniturile jucătorilor, în cel mai optimist scenariu operatorii îşi vor restrânge activitatea, ceea ce va determina o scădere cu peste 50% a taxelor plătite de operatorii de jocuri de noroc prin reducerea activităţii.

Va exista şi un efect semnificativ asupra altor domenii. Impozitarea drastică a jocurilor de noroc va determina o scădere dramatică a veniturilor din publicitate ale televiziunilor private, odată cu reducerea activităţii operatorilor de jocuri de noroc. De asemenea, sunt în pericol sponsorizările unor competiţii şi/sau echipe de succes din sporturi precum fotbal (CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Farul Constanţa, Dinamo Bucureşti, Liga 1), handbal (CSM Bucureşti), Federaţia Română de Hochei şi Federaţia Română de Baschet.